GALA TINERILOR SCRIITORI /
CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2015 și-a premiat câștigătorii vineri, 15 ianuarie
2016, de Ziua Culturii Naţionale. Poetul Teodor Dună a primit Premiul pentru
Cartea de Poezie a Anului 2015, volumul ”obiecte umane”, Editura Cartea
Românească, fiind considerat de către juriu cea mai valoroasă carte de poezie
apărută anul trecut. Ana Donțu a fost desemnată Tânărul poet
al anului 2015, pentru ”Cadrul 25”, Editura Max Blecher, premiul pentru proză i-a
revenit lui Alexandru Voicescu pentru ”Malad”, carte apărută la Editura
Herg Benet, iar Laurențiu Malomfălean este Tânărul
critic al anului 2015 pentru lucrarea sa ”Nocturnalul postmodern. Când
visele imaginează hiperindivizi cu onirografii”, Editura Tracus Arte. Dintre toți cei pe care i-au nominalizat
la secțiunile din concurs, membrii juriului au ales și Tânărul scriitor al anului
2015, Vlad Drăgoi primind această distincție pentru cartea ”Eschiva”,
Cartea Românească. Membrii juriului din acest an au fost tinerii critici
literari, la rândul lor laureați ai unor ediții anterioare ale Galei: Bianca
Burța-Cernat, Mihai Iovănel și Andrei Terian. Organizatori:
Muzeul Naţional al Literaturii Române din
Bucureşti, Asociaţia EURO CULTURART şi Biblioteca Centrală Universitară “Carol
I”, cu sprijinul financiar al ICR şi al AFCN (Administraţia Fondului Cultural
Naţional). Partenerii programului au fost OPERA SCRISĂ.RO-societate de gestiune
a drepturilor de autor şi APLER – Asociaţia Publicaţiilor Literare şi
Editurilor din România. Gala Tinerilor Scriitori a fost transmisă în direct pe
Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru), coproducătorul
evenimentului. AgențiadeCarte.ro a fost partener media. Scriitorul Dan Mircea Cipariu a fost
moderatorul evenimentului, revenindu-i sarcina de a prezenta și invitații speciali: ” ”Mircea
Tiberian. un prieten și un rezoneur al poeziei, care
în această după-amiază ne va propune câteva sonuri eminesciene şi de Bucureşti
interbelic, alături de o voce specială și o prezență fermecătoare, Nadia Trohin.”
Ana Donțu – Premiul Tânărul poet al
anului 2015
Premiul pentru Tânărul poet al anului 2015 a
fost oferit de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii
Române din Bucureşti. ”Sunt onorat că pot să înmânez premiul de debut și de fiecare
dată când pot să susțin tinerii o fac cu inima împăcată. MNLR este în pribegie,
dar facem lucruri acolo unde găsim spațiu și inimă deschisă”, a
spus Ioan Cristescu.
Criticul literar Bianca Burța-Cernat a făce
un laudatio celui pe care juriul l-a ales drept cel mai bun poet al anului
trecut. ”Sunt onorată la rândul meu să particip în această seară pentru a treia
oară ca membru al juriului care decernează aceste premii. Domnul Ioan Cristescu
a anticipat foarte bine, mărind puțin suspansul. A devenit o mică banalitate că
producția de poezie la categoria de vârstă sub 35 de ani stă foarte
bine, am avut foarte multe cărți remarcabile, ne-a fost foarte greu să ne
decidem pentru un poet. Este vorba despre o poetă, de fapt. Mai fac o considerație: după 2000,
poezia scrisă de autoare, o poezie feminină, e foarte interesant ilustrată. Poate
că nu e întâmplător faptul că cele mai interesante voci din ultimul timp sunt
voci ale unor poete. O premiem pe Ana Donțu, cu ”Cadrul 25”,Editura Max Blecher. Cred că deja titlul vă
incită. Este, să-i spunem, o poezie minimalistă și cotidianistă. Și aici fac o
paranteză: a nu se pune o anatemă poeziei minimaliste. Aici avem de a face cu o
formulă de minimalism cu totul specială. Ana Donțu prezintă o realitate
de zi cu zi proiectată de noi pe toate ecranele. Poezia Anei Donțu e o poezie
care mizează pe o forță a notației, dar și o fluiditate a
imaginilor.
”Mulțumesc doamnei
Bianca Burța-Cernat pentru prezentare. Este importantă pentru mine această
confirmare și mă bucur foarte tare să fiu prezentă la acest eveniment”, a
spus laureata.
Ana Donțu (n. 1 decembrie 1985, Republica Moldova) a
absolvit Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu. Membru fondator al grupării „Zona nouă”, a publicat poezie în mai multe
reviste („Echinox”, „Corpul T”, „Hyperion”) și în antologia
colectivă Zona Nouă (2011). În 2015, a fost printre
cei șase tineri
scriitori selectați pe lista lungă a Concursului internațional PEN NEW VOICES.
Volumul său de debut, Cadrul 25 (Casa de Editură Max Blecher, 2015) a apărut ca
urmare a câștigării Concursului Național de Poezie „Aurel Dumitrașcu” pentru
debut în volum, organizat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu”
Neamț.
„Cadrul
25 e
o poezie a distanțelor. De la mână la întrerupător, de la un perete la celălalt,
de la fetița care sare din pom la femeia obsedată de ceea ce se ascunde în
propria gândire, distanța dintre blocuri, dintre o clipă și alta. O poezie care
trece ușor la eu, tu sau noi, dar care se bazează nu pe mântuirea adusă
de ceilalți, ci pe propria supraviețuire, pe autocontrol și introspecție. De la un
grupaj la altul, volumul Anei Donțu explorează alt spațiu, cu o siguranță aproape
chirurgicală, se operează în interior, în exterior, în relațiile cu lumea,
cu lumina, cu umbra. Un debut matur, în care timiditatea poate avea doar
expresie poetică («lumina care a ţâșnit din bec / m-a făcut să-mi fie rușine»), restul
fiind curaj, precizie, poezie.” (Moni Stănilă)
Nominalizări la
această categorie:
Ionelia Cristea, Noaptea de gardă, Cartea Românească
Andrei Doboș, Valea rea, Cartea Românească
Ana Donţu, Cadrul 25, Max Blecher
Vlad Drăgoi, Eschiva, Cartea Românească
Robert G. Elekes, Aici îmi iau dinții-n spinare și adio, Tracus Arte
Aura Maru, du-te free, Cartier
Alexandru Voicescu – Premiul
Tânărul prozator al anului 2015
Directorul Bibliotecii Centrale Universitare
”Carol I” din București, Mireille Rădoi, a înmânat premiul pentru tânărul
prozator al anului trecut.
”Mulțumesc tuturor
celor care se află aici. Suntem foarte fericiți să găzduim pentru a
treia oară acest eveniment, din postura de cea mai bună bibliotecă a anului
2015, titlu acordat de APLER în noiembrie 2015. Ne bucurăm să facem acest lucru
în spațiul în care vibrează încă vocea lui George Călinescu, Tudor
Vianu sau alte voci copleștioare ale culturii române”, a spus Mireille
Rădoi.
Criticul literar Mihai Iovănel, membru al
juriului, a explicat alegerea: ”Spre deosebire de secțiunea de poezie, secțiunea de proză
este de obicei cea mai dificilă, dintr-un motiv foarte simplu: dacă poezia
poate fi scrisă performant la orice vârstă, pentru proză este greu să
identifici un prozator foarte bun sub 35 de ani. Din
fericire există și excepții, așa că în fiecare an am putut alinia cel puțin trei
prozatori buni. Andrei Mocuța, deși are doar 30 de ani, are deja o
experiență de 10 ani de prozator, poet și critic. Flaviu
Ardelean este unul din cei mai buni prozatori de SF, iar Alexandru Voicescu
este un debutant care a publicat un thriller al cărui decor este unul emoțional, cu un
subtext ocult. Premiul merge către el pentru modul relaxat în care se mișcă în
interiorul convenției numită thriller și considerată literatură de consum și pentru felul
palpitant în care mixează anumite elemente, cum ar fi romgleza coorporatistă.
Profit de faptul că e aici pentru a aminti faptul că e directorul editurii Herg
Benet. Pe lista nominalizaților erau vreo 5-6 cărți de la Herg Benet și a trebuit să
mai reducem din ele, să nu bată la ochi”, a spus Iovănel, pe un ton de glumă.
Alexandru
Voicescu a urcat pe scena Galei Tinerilor Scriitori pentru a-și primi
premiul. ”Mulțumesc foarte mult. Când am aflat nominalizările nu eram pe fază și a venit
cineva și m-a felicitat pentru nominalizare. Nici nu-mi trecuse prin cap
că pot ajunge pe o scenă prestigioasă a culturii române, pentru că sunt
debutant. Fiind debutant probabil că am reușit să atrag atenția membrilor
juriului și le mulțumesc pentru premiu.”
Alexandru Voicescu (n. 17.10.1980, București) a urmat studii
juridice, completate în paralel cu o licență în deconstructivism
pascalian, patristică și antropologie culturală, susținută la Facultatea de
Filosofie a Universității București. Frecventează cursurile de Master în
publicitate la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și lucrează timp
de 8 ani în advertising, pe poziții de art director, copywriter și creative
director. În 2010, fondează editura Herg Benet, al cărei coordonator este și în prezent,
supervizând publicarea a peste 150 de cărți de literatură română contemporană.
”Malad” este romanul său de debut.
“Credința mea, care apare în filigran și în acest
splendid roman, este că nu înțelegem nimic nici din viață și lume, nici din
literatură, dacă operăm cu conceptele clasice de realitate și biografie.
Pentru mine, literatura este întotdeauna realistă și autobiografică,
pentru că prin realitate nu înțeleg numai lumea obiectuală, ci și pe cea
simbolică și cyberspațială, iar din biografie nu fac parte numai
evenimentele, ci și fantasmele, amintirile, jocurile imaginației. Ceva este real și
autobiografic, indiferent în ce plan al lumii globale s-ar fi petrecut,
indiferent că e de ordin fizic sau meta-fizic. Așa stau lucrurile și în romanul
lui Alex, care îmi place foarte mult și la lectura căruia nu doar îndemn, dar
aș putea spune că
instig!” (Liviu Antonesei)
Nominalizați la această categorie:
Flavius Ardelean, Scârba sfântului cu sfoară roșie, Herg Benet
Andrei Mocuța, Literatura, Tracus Arte
Alexandru Voicescu, Malad, Herg Benet
Laurențiu Malomfălean – Premiul
Tânărul critic al anului 2015
Bianca Burța-Cernat este
cea care a înmânat premiul, dar care a și explicat decizia juriului. ”Categoria
asta este, de asemenea, foarte bine reprezentată în ultimii ani. Și aici am avut
dificultăți în a alege. Și anul acesta și în alți ani. Pentru
că avem pe lista de nominalizați numai volume foarte consistente. Nu sunt
doar teze de doctorat, ci sunt cărți pe care le citim cu plăcere și pe care le
consultăm cu folos. Premiem în această seară cartea unui tânăr critic pe care
îl cunoaștem și pentru publicistica sa. El a colaborat la mai multe
reviste. Astăzi ne așează pe masă o carte cu un titlu care nu e foarte ușor de reținut, dar care,
în același timp, nu poate să nu ne trezească o anumită curiozitate.
Laurențiu Malomfălean ne propune să folosim termeni precum
hipermodernism și hipermodernitate.”
”Mulțumesc doamnei
Bianca Burța-Cernat pentru prezentare. A intrat în detaliile cărții mele. Mulțumesc juriului
pentru nominalizare. M-am simțit extrem de onorat. Mulțumesc editurii și îmi mulțumesc mie. Îmi
e greu să mă consider critic literar, dar dacă juriul mi-a acordat acest
premiu, de acum mă pot considerat critic”, a spus Laurențiu malomfălean pe scena
Galei Tinerilor Scriitori.
Laurenţiu Malomfălean s-a născut în 1986 (localitatea Râu Sadului,
judeţul Sibiu). Eseist. Absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca,
Facultatea de Litere, specializarea Română – Literatură Comparată (2008). Redactor
la revista Echinox (2007-2010). Masterat în Istoria imaginilor – Istoria
ideilor (2010). Din 2014, doctor în filologie cu teza Imaginarul oniric
hipermodern. Visul în literatura perioadei 1968-2001 (coordonator prof. univ.
dr. Corin Braga). Participări la numeroase conferinţe internaţionale – în
Franţa, Elveţia şi România. Publică studii de specialitate în reviste academice
precum Caietele Echinox, Dreaming. Journal of the International Association for
the Study of Dreams, Transylvanian Review, dar şi poeme, proză sau cronică de
carte – în Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Cultura, Apostrof, Observator
cultural, ori pe bookaholic.ro. A tradus din limba franceză volumele: Auguste
de Gérando, Transilvania şi locuitorii săi (tomul I), Hubert Reeves, Universul
explicat nepoţilor mei, respectiv Élisa Brune, Cu moartea în suflet.
Cioran-tango. Triplu debut editorial, cu Nocturnalul „postmodern”. Când visele
imaginează hiperindivizi cu onirografii, De la Prometeu la Narcis. 9 studii de
literatură comparată şi Lunile criticii literare. Ducând lipsă de şalvari
(2015).
Nominalizați la această
categorie:
Daniel Puia-Dumitrescu, O istorie a Cenaclului de Luni, Cartea Românească
Laurențiu Malomfălean, Nocturnalul postmodern. Când visele imaginează hiperindivizi cu
onirografii, Tracus Arte
Ionuț Miloi, Cealaltă poveste. O poetică a rescrierii în literatura română
contemporană, Casa Cărții de Știință
Vlad Drăgoi – Premiul Tânărul
scriitor al anului 2015
Criticul
literar Mihai Iovănel a oferit premiul, care a mers la poetul Vlad Drăgoi.
”Prin acest premiu nu premiem neapărat pe autorul celui mai bun volum al anului
ci premiem un autor care are ceva deosebit. Deși e evident că are un
volum foarte bun. În primul rând este poet. Secțiunea de poezie din
acest an a fost foarte bună. Vlad Drăgoi este reprezentantul unei generații,
postdouămiistă, o generație excelentă, care în raport cu generația care o
precede este ca muzica acustică față de muzica electrică, fără a valoriza”, a
spus Mihai Iovănel.
Vlad Drăgoi (n. 1987) – A urmat cursurile Facultății de Litere
din Brașov. A debutat cu volumul de proză Istoria artelor sau memoriile
unui veleitar incognito, la editura ieșeană Lumen, în 2009. În 2013 a urmat
volumul de poezie Metode, la Casa de Editură Max Blecher, nominalizat la categoria
Tînărul poet al anului 2013. Eschiva, publicat în 2015, la editura Cartea
Românească, este al doilea său volum de poezie.
”Ce se întâmplă
aici, și lucrul acesta a fost remarcat de toți cei care au citit
noul volum, este ca sub acest trup uman acoperit de laceratii si cicatrici ale
imoralitatii se ascunde o melancolie cautata mereu, parca unica salvare. Acel
gol din piept, care revine obsedant in noile poeme este cultivat cu indarjire –
parca ultima reduta a umanitatii. Este aici, dupa cum remarca Radu Andriescu, o
sinceritate ce implica infinite riscuri, o combinatie de reflexiv si tranzitiv:
o confesiune a criminalului care se incapataneaza sa-si expuna, in ciuda unei
sentinte deja pronuntate, motivele, demonstrand pe parcurs ca ceea ce-l mana-n
lupta, in fond, este intoleranta la ipocrizie.” (Bogdan-Alexandru Stănescu,
Suplimentul de cultură)
Premiul cartea de Poezie a
anului 2015 - Teodor Dună, ”obiecte umane”, un premiu în valoare de 3 000 lei oferit de ICR.
Radu Boroianu, președintele ICR a fost prezent
în sală și a ținut să înmâneze acest premiu, începând intervenția sa prin
recitarea uneia dintre poeziile pe care le-a descoperit în acest nou volum al
lui Teodor Dună. ”Dați-mi voie să vă citesc una dintre poeziile care se află în
această carte. Îl găsesc pe tânărul Dună ușor melancolic, dacă nu
fundamental trist. Sper ca lucrurile să se schimbe. Oricum, ICR se va ocupa să
traducă și să ducă acești tineri scriitori și în alte părți, să nu
rămânem doar cu optzeciștii”.
Biancăi Burța-Cernat i-a
revenit ocazia de a vorbi despre carte și poet. ”Vreau să precizez că nu voi
spune câteva cuvinte despre cartea premiată doar în calitate de critic ci și de cititor.
Sunt o cititoare de poezie foarte cusurgie, dacă e vorba de literatură
contemporană. Nu-mi plac foarte multe dintre cărțile de poezie care se
scriu azi. Pe majoritatea le arunc într-un colț și nu le mai recitesc.
Cartea pe care o premiem azi este una dintre cărțile de așezat în raftul
cu volume pe care le păstrez. Nu spun aceste lucruri convențional.
Sunt acord cu
recomandarea Simonei Sora, care spune că e vorba de o lume cu totul nouă. Este și unul din
motivele pentru care am ales să acordăm premiul cărții lui Dună. În anii
anteriori am acordat acest titlu unor poeți de mult consacrați. Premiem a doua oară
un autor tânăr, pe care îl puteam avea în vedere la categoria tânărului poet al
anului sau tânărului scriitor al anului, dar merită mai mult. E poezia unui
autor matur. E o poezie care, și aici e nota particulară, nu ocolește metafora, nu
ocolește metafizicul
(termen alungat din vocabularul criticilor în ultimii ani), nu face aceste
lucruri în răspăr ci pentru că este modul său natural de a scrie”, a spus
criticul literar.
Poetul Teodor Dună a oferit un moment plin de
emoție celor din
sală: „Cum cel care vă vorbește acum nu are aproape nici o legătură cu cel
care a scris obiecte umane, îmi
permit să vă comunic ce mi-a zis «cartea anului» dând din coperte, într-un fel
de limbaj morse. obiecte umane mi-a
spus că azi e, în sfârșit, fericită, că de-acum va fi mai mult umană decât
obiectuală și că multe dintre fricile ei au dispărut și că mi le lasă doar
mie. Și mi-a mai spus
că vrea neapărat să-i mulțumească pentru asta juriului. Vă mulțumim, deci,
împreună, pentru acest premiu atât de important.”
Laureaţii de până acum ai
acestui prestigios premiu sunt Ioan Mureşan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu
Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014) şi Octavian Soviany (2015).
Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a
Universităţii din Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu
februarie, Editura Vinea (2002, Premiul Naţional pentru Debut „Mihai Eminescu”,
Botoşani, 2003), catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura
Cartea Românească (2010) şi der lärm des fleisches, Edition Solitude,
Germania (2012). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză,
suedeză, bulgară, spaniolă, maghiară.
“În obiecte umane, principiul poetic e o
imagine desfășurată în avalanșă, o notație ce merge în
catastrofă și care sare imediat într-un scenariu fantasmatic dus regulat, la
rându-i, în parabolă. Notația transformată în vedenie, cam ca la Ion Mureșan, proiectează
un film de concrete anxioase și de peripeții în metafizic, nonșalant relatate.
Căci într-acolo se uită – și acolo vede – Teodor Dună, poet cu
o forță imaginativă
eruptivă, dar ritualizată. Iar de văzut vede și el cum „cadavrele se
descompun” și face reportajul – nu clinic însă, ci fantasmatic – al unei
agonii. Totul într-o materialitate imaginativă și o acuitate existențială proprii
doar poeților cu viziune.” (Al.
Cistelecan)
“Pentru suprarealiști, obiectele sunt forțe demonice,
acumulări oarbe de materie în spațiu și timp. Pentru neoexpresionistul Teodor Dună,
obiectele sunt corpuri care mimează viața, care se joacă „de-a viul“ în toate
lumile posibile. Ca în Comala lui Juan Rulfo, obiectele umane ale lui
Dună se fac și se desfac în acord cu propriile legi interioare, visează și iubesc „la
1000 de metri dedesubt“, cartografiază „viața de sub unghii“ și „spațiile amneziei“,
prospectează „tărâmul kauf“ și „groapa adâncă din piept“. Comala lui Dună e
însă și lumea în care
înaintezi, mereu de la capăt, prin formele poeziei, și ea un trup viu care
se mișcă și se
transformă. O lume cu totul nouă, care nu seamănă cu nimic din ce putem citi
azi în poezia românească și în care Teodor Dună este pe cât de singur,
pe atât de adevărat.” (Simona Sora)
Gala Tinerilor Scriitori s-a bucurat de
microrecitalul oferit de Mircea Tiberian și Nadia Trohin, ei fiind și cei care au
încheiat, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București, ediția a VI-a a
evenimentului.