Sâmbătă, 19 mai 2018, ora 20:00, în Aula Bibliotecii Centrale
Universitare “Carol I” din Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 88), în
cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) și al TNCP
(Târgul Național al Cărții de Poezie), organizat de Muzeul Naţional al
Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt, va avea
loc ediţia a X-a a Maratonului de Poezie şi Jazz, difuzat în fiecare an
de Radio România Cultural, eveniment care marchează prin poezie, blues
şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor și Centenarul Marii Uniri. O ediție
de 10, sărbătorită prin poemele scrise și citite de 10 poete -Magda
Cârneci, Rita Chirian, Ioana Crăciunescu, Nora Iuga, Ioana Nicolaie,
Cătălina Matei, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Cristina
Stancu- și de 10 poeți -Dan Coman, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ion
Mureșan, Ioan Es Pop, Bogdan O. Popescu, Octavian Soviany, Adrian Suciu,
Eugen Suciu, Robert Șerban, alături de 10 muzicieni de blues &
jazz: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian,
Sorin Terinte, Mike Godoroja & Blue Spirit (Vali Vătuiu, percuție,
Alin Păun, ghitare electrice, Tibi Duțu, ghitară bas, Dorian Pîrvu, orgă
& pian). Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu.
Producător: Anamaria Spătaru. Art director: Mihai Zgondoiu. Proiect
co-finanțat de: AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.
Maratonul de Poezie şi Jazz, difuzat de Radio România Cultural,
marchează, prin poezie, blues şi jazz, Noaptea Europeană a Muzeelor (19
mai 2018) și Centenarul României Mari, cu un program ce cuprinde nume
importante din generaţii şi geografii literare diferite. Recitalurile de
poezie vor intra în rezonanţă cu nume importante ale jazz-ului şi
blues-ului din România. Maratonul de Poezie şi Jazz promovează câteva
dintre cele mai importante voci ale poeziei române contemporane. Prin
difuzarea Maratonului de Poezie şi Jazz pe frecvenţele Radio România
Cultural sunt promovate mărci stilistice identitare care sunt, multe
dintre ele, opere canonice. Maratonul de Poezie şi Jazz a devenit în
aceşti ultimi nouă ani un eveniment de referinţă pentru cele două genuri
de nişă, Poezia şi Jazz-ul. Este socotit de către mulţi specialişti
Revelionul Poeţilor şi al Poeziei, un bun prilej de ipoteze şi de
certitudini legate de faptul că poezia mai poate funcţiona astăzi ca
terapie de salvare sufletească şi chiar socială. Poeţii invitaţi vor
avea, fiecare în parte, o lectură din propriile lor poeme de şapte
minute, în propria lor lectură şi interpretare. Intrarea este liberă
pentru toţi cei care nu au fost cotropiţi de consumism, tabloidizare şi
secularizare. Pentru toţi cei care ştiu că într-o ţară normală la cap şi
la suflet contează, în primul rând, spiritul şi audienţa de calitate.
Maratonul de Poezie şi Jazz propune o noapte albă de muzică şi poezie
prin care să fie promovate valori autentice şi organice deseori umbrite
de dictaturile prezentului: consumismul, tabloidizarea aspectelor
intime ale vieţii şi obsesia audienţelor cu orice preţ. În fapt, un
proiect care să ofere un spaţiu public şi mediatic pentru două genuri de
nişă: Poezie şi Jazz.
IMPORTANT! Intrarea la eveniment se face numai cu invitație!
Puteţi solicita invitaţii la adresa de email: cipariu@yahoo.com până
joi, 17 mai 2018, ora 14.00. Pentru a nu fi perturbată transmisia în
direct a evenimentului, accesul invitaţilor va fi permis până la ora
19.45.
Organizator: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt
Co-organizator: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”
Co-finanțator: AFCN (Administrația Fondului Cultural Național)
Parteneri: APLER, Opera Scrisă.ro, Clubul UNESCO-Adolescenții
Coproducător: Radio România Cultural
Parteneri media: Observator Cultural, AgenţiadeCarte.ro
Program Maraton
20.00 / intro Sorin Terinte
20.02/ intro Dan Mircea Cipariu, prezentare Maraton
20.04/ recital Nora Iuga
20.11/ Maria Răducanu& Sorin Terinte
20.16/ Ion Mureșan
20.23/ Maria Răducanu & Sorin Terinte
20.28/ Ioana Crăciunescu
20.35/ Mircea Tiberian
20.40/ Ioan Es Pop
20.47/Ioana Nicolaie
20.54/ Dan Coman
21.01/ Nadia Trohin&Mircea Tiberian
21.06/ Andra Rotaru
21.13/ Eugen Suciu
21.20/ Nadia Trohin&Mircea Tiberian
21.25/ Magda Cârneci
21.32/ Octavian Soviany
21.39/ Simona Popescu
21.46/ Cătălina Beta& Mircea Tiberian
21.51/ Florin Iaru
21.58/ Rita Chirian
22.05/ Cătălina Beta& Mircea Tiberian
22.10/ Robert Șerban
22.17/Livia Roșca
22.24/ Bogdan O. Popescu
22.31/ Mike Godoroja & Blue Spirit
22.36/ Cătălina Matei
22.43/ Sorin Gherguț
23.00/ Mike Godoroja & Blue Spirit
23.05/ Cristina Stancu
23.12/ Adrian Suciu
23.19/ Mike Godoroja & Blue Spirit
23.24/ Dan Mircea Cipariu
23.31 Mike Godoroja & Blue Spirit& Dan Mircea Cipariu
23.45/Final
Magda Cârneci (poet,
eseist, critic și teoretician de artă român) a absolvit Facultatea de
Istoria și Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu”
din București în 1979. În 1997 a obținut un doctorat în istoria artei la
Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris. A obținut de
asemenea numeroase burse de cercetare pre și postdoctorale în
străinătate. În epoca studenției a frecventat cenaclurile literale
Amfiteatru și Cenaclul de luni din București, condus de criticul Nicolae
Manolescu. A activat ca cercetător științific la Institutul de Istoria
Artei din București și ca președintă a boardului Centrului Internațional
pentru Artă Contemporană (CIAC) din București. Între 2001-2005 a fost
lector invitat la Institut National des Langues et Civilisations
Orientales (INALCO) din Paris. Între 2006-2010 a condus Institutul
Cultural Român din Paris. În prezent este redactor-șef al revistei de
arte vizuale ARTA din București, redactor cultural la revista 22 și
președintă a PEN Club România. Debutul poetic are loc în 1975 în
revista România literară, sub pseudonimul Magdalena Ghica, pe care îl va folosi până în 1989. Debutul editorial se produce în 1980 cu volumul Hipermateria,
Editura Cartea Românească. A publicat numeroase grupaje de versuri în
revistele literare din țară și în diferite reviste din
străinătate. Cărțile ei au fost traduse în câteva limbi.
Rita Chirian
s-a născut în 1982 la Botoșani, a debutat editorial în 2006 cu volumul
de poezie „Sevraj”, care a obținut Premiul Național Mihai Eminescu –
Opera prima. În 2010, publică „poker face”, urmat de „Asperger” (2012).
Redactor al revistelor Poesis International și Euphorion. Trăiește la
Sibiu. „Pendulând între dens și esențializat, «Casa fleacurilor»
completează diorama unei evoluții literare discrete, dar surprinzătoare,
și impune o autoare ale cărei volume de început vor trebui recuperate
de promoțiile literare mai noi.” (Emanuel Modoc). „Rita Chirian e o
exasperată; ea (…) propune peisaje în care sentimentul lasă locul unei
violente angoase, iar el se ascunde într-o traumă sublimată în grotesc.
Imaginaţia (dar şi scriitura, pe urmele ei), a devenit eliptică,
fulgurantă, explozivă, redusă la un scenariu fantasmatic din care au
fost eliminate (pe cît posibil) pasajele de legătură, epicismele de
confort textual şi pretextele de lungire. Narativizarea stărilor a făcut
loc unei poetici de implozie, de flash-uri în care notaţia de imediate
se contopeşte cu febra unui premeditat (oricum, încurajat) delir
imaginativ. Dacă nu frumuseţea convulsivă e ceea ce vrea Rita să
recupereze, atunci sigur e opusul ei; gramatica stărilor e convulsivă
constant (poate cu opţiune, poate cu spontaneitate), electrizată de o
panică tradusă în producţie de groteşti. Formula ca atare e a unui
minimalism cu combustie expresionistă şi cu viraje imaginative
suprarealiste. Ceva, deci, aproape
imposibil.” (Al. Cistelecan)
Dan Coman s-a născut pe 27 iulie 1975 la Gersa,
Bistriţa-Năsăud. A debutat cu anul cârtiţei galbene, Editura Timpul,
Iaşi, 2003. Au urmat volumele: ghinga, Editura Vinea, Bucureşti, 2005,
şi Dicţionarul Mara, Editura Cartier, Chişinău, 2009. În 2004 primeşte
Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima, şi Premiul de
Debut al Uniunii Scriitorilor din România. În 2010 obţine Premiul pentru
poezie acordat de Radio România Cultural, iar în 2011, Vilenica Crystal
Prize, Slovenia. A publicat de asemenea volumele de
proză ”Irezistibil”, Editura Cartea Românească, 2010, şi ”Parohia”,
Editura Cartea Românească, 2012. În 2015, a publicat romanul ”Căsnicie”,
Editura Polirom. Textele sale sunt incluse în antologii din România.
Ioana Crăciunescu
(actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950,
la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi
Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a
Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea
Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983;
“Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și
gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à
l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus
Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii
(1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat
în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part
vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie
(1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982),
La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion:
Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978).
Ioana Crăciunescu este membră a
Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.
Sorin Gherguț. Poet și traducător. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, București, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și Time Out (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al volumelor colective Tablou de familie
(Editura Leka-Brancuş, București, 1995), împreună cu Svetlana Cârstean,
Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu, De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks (Editura Art, 2017). Este prezent în antologia de poezie românească în traducere germană ich bin ein ander ist bang
(Edition die horen, Bremerhaven, 2000). A mai fost tradus în cehă,
turcă și suedeză. Printre cărțile pe care le-a tradus în română se
numără Prînzul dezgolit de William Burroughs, Poșta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster și Tarantula de
Bob Dylan. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea
Bucureşti, secţia română-franceză, şi al masteratului de lingvistică
teoretică de la aceeaşi universitate.
Florin Iaru
s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura
Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al
„Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de
poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele
publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu,
Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă
ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea
Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din
Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre
cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a
devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi,
“Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final
schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule
narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare,
încântătoare.
Nora Iuga
s‑a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare,
membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a PEN Club. A publicat
volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968); Captivitatea cercului (1970; a fost retrasă din librării şi biblioteci, iar poeta a avut interdicţie de publicare timp de şapte ani); Opinii despre durere (1980); Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000); Piaţa cerului (1986); Dactilografa de noapte (1996, 2010); Spitalul manechinelor (1998, 2010); Autobuzul cu cocoşaţi (2001, 2010); Petrecere la Montrouge (2012); Cîinele ud e o salcie (2013); Ascultă cum plîng parantezele (2016). Volume de proză şi poezie traduse în străinătate: romanele Sexagenara şi tînărul (în Germania, Spania, Italia, Franţa, Slovenia, Bulgaria), Săpunul lui Leopold Bloom şi Hai să furăm pepeni (în Bulgaria) şi volumele de poezie Capricii periculoase (antologie, în Germania şi Slovenia), Autobuzul cu cocoşaţi (în Germania şi Statele Unite), Poem de octombrie (în Germania), Inima ca un pumn de boxeur (în Franţa), O inimă venind pe picioroange (în
Elveţia). A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg,
Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc. În anul
2007 a primit Premiul „Friedrich‑Gundolf”, oferit de Deutsche Akademie
für Sprache und Dichtung, Darmstadt. În anul 2014 are loc premiera
documentarului Aici Nora Iuga (Premiul pentru imagine la
Festivalul de Film Documentar Românesc Docuart), regia Vlad Rotaru.
Producător: un cristian. La recomandarea preşedintelui Republicii
Federale Germania, Joachim Gauck, în anul 2015 este decorată cu ordinul
„Crucea de merit” în grad de cavaler. În anul 2017, Preşedintele
României, Klaus Iohannis, i‑a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit”,
în grad de Comandor. La Editura Polirom a publicat romanele Sexagenara şi tînărul (2004, 2012; Premiul Uniunii Scriitorilor), Săpunul lui Leopold Bloom (2007; Premiul Uniunii Scriitorilor), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Harald şi luna verde (2014,
2016; Premiul pentru cel mai bun roman în cadrul Colocviului Naţional
al Romanului Românesc de la Alba Iulia, Premiul Radio Cultural,
nominalizare la Premiile Uniunii Scriitorilor) şi Lebăda cu două intrări (2016, 2017).
Cătălina Matei (n. 1988, București) a
absolvit cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității
Naționale din București și ale Facultății de Interpretare Muzicală
(UNMB). Apoi s-a răsucit și a urmat masteratul de Teoria literaturii și
literatură comparată (Universitatea Națională din Buc.).
A câștigat câteva concursuri literare, unul dintre ele având ca
urmare debutul ei la editura Tracus Arte în 2014, cu volumul de poezii Lanul cu sârme întinse.
A fost profesoară, traducătoare; în zilele noastre este redactor și vatman.
Ion Mureșan
s-a născut la 9 ianuarie 1955 în localitatea Vultureni, judeţul Cluj.
Studiază istoria şi filosofia la Universitatea „Babeş – Bolyai” din
Cluj-Napoca. În timpul studenţiei este redactor la revistele Echinox şi Napoca Universitară.
Având în vedere că în acea perioadă regimul comunist a „închis” marile
oraşe, între 1981-1988 este profesor de istorie în satul Strâmbu,
judeţul Cluj. Între 1988-1998 este redactor la revista de cultură Tribuna din
Cluj-Napoca. După Revoluţia din 1989, la fel ca alţi scriitori, se
dedică publicisticii, scriind articole de opinie, editoriale, reportaje,
eseuri politice. Astfel ajunge redactor-șef departament cultură, la o
serie de reviste şi ziare regionale: NU, Evenimentul Zilei, Ziarul de Cluj şi director editorial și redactor-şef la Transilvania Jurnal. Publica poezii şi eseuri, recenzii în principalele reviste literare ale ţării.
Ioana Nicolaie s-a născut în Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud. A publicat mai multe volume de versuri (Poză retuşată, Nordul, Credinţa, Cenotaf, Autoimun – desemnat de către USR ”Cartea Anului” 2013), antologia Lomografii, trei romane (Cerul din burtă, O pasăre pe sîrmă, Pelinul negru –câștigător al Premiului pentru proză decernat în 2017 de Revista Ateneu) și literatură pentru copii (Aventurile lui Arik, Arik și mercenarii și Ferbonia). A fost nominalizată la premii naționale și internaționale, cel mai important fiind Eastern European Literature Award. Volumul Nordul a apărut în germană, în 2008, Cerul din burtă a fost publicat în suedeză (2013) în bulgară (2014) și în germană (2018), iar O pasăre pe sârmă s-a tradus în sârbă. Autoimun a apărut în bulgară în 2016. A fost inclusă în optsprezece volume colective românești (Ferestre 98, 40238 Tescani, Cartea cu bunici, Intelectuali la cratiță, Cartea simțurilor, Bucureștiul meu, Scriitori la poliție etc.) și în numeroase reviste și antologii străine (Poésie 2003: Roumanie, territoire d’Orphée, New European Poets, An Anthology of Contemporary Romanian Poetry
etc.). Invitată pentru lecturi și conferințe la numeroase festivaluri
naționale și internaționale de literatură. Selecţii din versurile
autoarei au apărut în Franţa, Anglia, Germania, Austria, Canada, Suedia,
Polonia, SUA şi Bulgaria. Este membră a Uniunii Scriitorilor din
România și a PEN România.
Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramureş. Printre cărţile publicate: Ieudul fără ieşire,
Editura Cartea Românească (CR), 1994, Premiile pentru debut ale Uniunii
Scriitorilor din România (USR) şi din Republica Moldova; Porcec, CR, 1996; Pantelimon 113 bis, CR, 1999, Premiul Academiei Române, Premiul USR, Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti; Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003, Premiul USR; Unelte de dormit, CR, 2011, Premiul „Cartea de Poezie a Anului 2011”, oferit de Fundaţia Naţională pentru Ştiină şi Artă din Bucuresti; Premiul Radio România Cultural; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; 1983. Marş/2013. Xanax, Editura Charmides, 2013; Arta fricii, Editura Charmides, 2016, Premiul „Scriitorul lunii iulie 2016” al USR – filiala Iaşi. În alte ţări: Ieud utan utgang, Ed. Tranan, Stockholm, Suedia, 2009; Sans issue, Ed. L’Oreille du Loup, Paris, Franța, 2010; No Way Out Of Hadesburg, Ed. Universităţii Plymouth, Marea Britanie, 2011; El Ieud sin salida și No Exit, Ed. Baile del Sol, Tenerife, Spania, 2011; Nem mertem kialtani soha, Ed. AB-ART, Slovacia, 2012; Ieud bez wyjscia i inne wiersze, Fundacja Pogranicze, Polonia, 2013; Assedegats. Dos poetes transsilvans: Ion Mureşan i Ioan Es. Pop, AdiAedicions, Mallorca, Spania, 2016; Un giorno ci svegliamo vivi. Ieud senza uscita, Ed. Valigie Rosse, Italia, 2016; Адът без изход (Adat be izhod), Editura DA, Sofia, Bulgaria, 2016. A
fost laureatul primei ediţii (2009) a Premiilor Niram Art de la Madrid.
Radiodifuziunea Suedeză l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Uniunea
Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat, în anul 2012, Premiul
„Primăvara Europeană a Poeţilor”. În 2016, la Veneția, Italia, i s-a decernat Premiul Ciampi Valigie Rosse, pentru volumul Un giorno ci svegliamo vivi.
Bogdan O. Popescu
s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989
Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a
Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A
susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la
aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre
mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul
Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul
Clinic Colentina și profesor universitar la Universitatea de Medicină și
Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul
“Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul
neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul
Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după
aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La
revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele
premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă,
împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan
Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999,
„Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura
Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească,
2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de
tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010
(premiul ASB pentru poezie, 2011), “Cartea dragostei”, editura
Humanitas, 2014. În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață
de aruncat” la editura Polirom. A fost tradus în suedeză, participând
la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura
Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească
“Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002.
Simona Popescu s-a născut la Codlea, județul Brașov,
în anul 1965 și este eseistă, poetă și prozatoare. Absolventă a
Facultății de Litere a Universității din București, în anul 1987. Din
anul 2014 este conferențiar doctor la catedra de literatură română a
Facultății de Litere a Universității din București. A fost descoperită
de poetul Alexandru Mușina, în perioada în care era elevă de liceu la
Brașov. A citit din creația proprie la Cenaclul de Luni, patronat de
Nicolae Manolescu, și a fost membră a Cenaclului Universitas condus de
Mircea Martin, cel care a continuat Cenaclul de Luni si unde au
participat majoritatea membrilor generației nouăzeciste. Este membră a
generației literare nouăzeci și alături de colegii săi din Brașov Andrei
Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea a pus bazele unui curent literar
intitulat mașcrisissmul. Este membră a Grupului de la Brașov, format în
anii 1980, alături de Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea,
împreună cu care a apărut în volumul colectiv „Pauză de respirație”. A
fost puternic legată sufletește de poetul suprarealist Gellu Naum, care a
început să publice în perioada interbelică, și căruia i-a consacrat
două cărți, „Salvarea speciei, Despre suprarealism și Gellu Naum”, 2000,
și „Clava. Ficțiune cu Gellu Naum”,
2004. Poezie – „Xilofonul si alte poeme”, 1990; „Pauza de respirație”
(volum colectiv, Simona Popescu, Marius Oprea, Caius Dobrescu și Andrei
Bodiu); „Juventus și alte poeme”, 1994; „Noapte sau zi”, 1998; „Lucrări
în verde sau Pledoaria mea pentru poezie”, 2006 (tradus parțial în
franceza și germană la Editura Phi, 2007); Romane – „Exuvii”, Nemira,
1997, la Editura Polirom; ajunsa la ediția a VII, 2018 (tradus în
poloneză, maghiară și franceză). Eseuri – „Volubilis”, 1998; „Autorul,
un personaj”, 2016.
Andra Rotaru (1980). Fondatorul revistei multimedia și multilingve Crevice (www.crevice.ro). Intersecția
dintre arte a fost dintotdeauna o preocupare majoră a sa. A inițiat
colaborări crossmedia – poezie și coregrafie (performanceul de dansLemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa), poezie & ficțiune & video (documentarul All Together, realizat în perioada rezidenței The International Writing Program, 2014, la Universitatea din Iowa), fotografie (Photo-letter pairing,
care a implicat comunitatea din Iowa și scriitorii IWP). A susținut
lecturi, panel-uri și prezentări în New York (NY), Chicago (IL),
Portland (OR), Iowa (IA), Dubuque (IA), Cedar Rapids (IA), Mexico City
(Mexico), Puebla (Mexico) și în Europa, iar poemele ei au apărut în
traducere în diverse limbi. Cărți publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb
(2005, 2015) –premiul „Mihai Eminescu” – opera prima; premiul
Asociației Scriitorilor din București, premiul „Tudor
Arghezi”, premiulUniunii Scriitorlor din Sibiu „Iustin
Panța”, premiul „Ion Vinea”; En una cama bajo la sábana blanca (traducerea volumului de debut în spaniolă, 2008); Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012). Lemur a fost distins cu premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). În această primăvară, volumul Lemur
va apărea în America, la editura Action Books. În 2017, texte din
manuscrisul în lucru „Tribar” au câștigat premiul revistei americane
Asymptote Journal (traducere de Anca Roncea).
Livia Roşca
(Lucan-Arjoca) este scriitor, specialist in comunicare, presedinte al
asociatiei 7 ARTE, blogger Adevarul.ro, formator acreditat şi autor
premiat de Uniunea Scriitorilor din România pentru volumul de debut in
poezie, „Ruj pe icoane”. A publicat: Volumul de poezie “Ruj pe icoane”,
ed. Cartea Romaneasca, 2006 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania
pentru debut (2006), Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti (2006),
Premiul Naţional Eminescu, Botoşani, 2006, nominalizat la Premiile
pentru debut ale revistei „România Literară” si la Premiul pentru debut
al Fundaţiei Anonimul 2006. Volumul de poezie „1+1>2”, Editura
Charmides, 2016. Prezenta în antologia de poezie „Literatura
potenţială”, ed. Vinea, 2007. Prezentă în antologia de poezie „Ultima
generaţie, primul val”, ed. Muzeul Literaturii Romane, 2006. Prezentă în
a antologia de poezie „Dragostea este pe 14 februarie”, ed. Vinea,
2010. Prezentă în antologia de eseuri „Cele patru dimensiuni ale
feminităţii româneşti”, ed. Neverland, 2010. Lecturi publice in cadrul
unor festivaluri: Ziua Mondială a Poeziei, martie 2012; Maratonul de
Poezie la Feminin, Braşov, 2013; Strada de C’Arte, 2013, Bcureşti, 2013;
Festivalul Internațional de Poezie București, Târgul Național al Cărții
de Poezie, 2015; Strada de C’Arte, Bucureşti, 2015; Festivalul
Internațional de Poezie București, 2016. Livia Lucan-Arjoca are o
carieră de peste 10 ani în industria comunicării. Timp de 4 ani a fost
editor specializat pe domeniile sănătate şi parenting pentru
publicațiile Adevarul, Adevarul Sănatate, Adevarul de Seara şi editor
online pentru website-urile asociate acestor publicaţii. Din 2011 este
specialist în marketing şi comunicare. În acest moment este specialist
în comunicare la o editură și președinte al Asociației 7 ARTE. În 2015,
în cadrul asociatței 7 ARTE, Livia a inițiat proiectul smARTkid, care
înseamna ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi
tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de
scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging
organizate de Asociația 7 ARTE.
Octavian Soviany. Născut în 1954 la Braşov, Octavian Soviany a debutat în 1983 cu placheta de versuri Ucenicia bătrânului alchimist. A publicat volume de poezie (cum ar fi Cartea
lui Benedict, Scrisori din Arcadia, Alte poeme de modă veche, Dilecta,
Pulberea, praful şi revoluţia, Călcâiul lui Magellan, Adda), romane (Arhivele de la Monte Negro, Viaţa lui Kostas Venetis, Moartea lui Siegfried, Năluca, Casa din strada Sirenelor),
teatru, critică şi traduceri din poezia universală. A obţinut mai multe
premii literare şi a fost tradus în Spania, Bulgaria şi Slovenia.
Adrian Suciu – Născut la 21 decembrie 1970, Năsăud.
Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli și stagii
postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a
lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de
meserii şi funcţiuni încercând să performeze în fiecare dintre ele, cu
bănuiala că din literatură nu se poate trăi decât prost: miner,
electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur, consilier de
imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental. Evident,
lista va continua. Cărţi publicate: E toamnă printre femei şi în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993;Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996; Nopţi şi
zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; Din anii cu secetă, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005; Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2008; Viaţa fără urmări, versuri, Ed. Brumar, Timişoara, 2010;Mitologii amînate, versuri, Ed. Herg Benet, București, 2011; Un roman de rahat, roman, Ed. Tritonic, București, 2013; Profetul popular,
versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2015. Prezent în numeroase
antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le
facă o inventariere exhaustivă. Tradus în ebraică, engleză, franceză,
germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi. În
calitate de câştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele
acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și
degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea
costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin
testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu
s-a scorojit varul pe pereți de plictiseală. Restul e istorie…
Eugen Suciu s-a născut la Arad, la 22 august 1952.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Prima apariţie
editorială a fost în anul 1976, în „Caietul debutanţilor”, Editura
Albatros. A debutat cu volumul “Bucuria anonimatului” în 1979, pentru
care a obţinut premiul de debut al Editurii Albatros. Este selectat cu
poeme în Antologia poeților tineri, alcătuită de George Alboiu (Ed.
Cartea Românească, 1982) și cu un articol de opinie în antologia
Competiția continuă. Generația ‘80 în texte teoretice alcătuită de
Gheorghe Crăciun (Ed. Vlasie, 1994; ediția a lI-a, Ed. Paralela 45,
1998). Colaborează cu poeme și articole la diverse reviste din țară. În
1991 îi apare volumul “Cinema Union”, la Universitatea de Artă din
Bucureşti. Volumul “Bucuria anonimatului” a fost reeditat în 2011, la
Editura Semne (grafică Mircia Dumitrescu), însoţit de un CD (Mircea
Tiberian). În 2011, apare volumul de versuri “Motanul”, Editura Cartea
Românească (cu traduceri în germană, franceză, engleză de Gerhardt
Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican, Premiul Asociației Scriitorilor
București). Ediția a II-a din ”Motanul”, Editura Tracus Arte, 2012, cu o
traducere în franceză de Luiza Palanciuc și Mihai Șora. În 2013, apare
volumul “Ţeasta”, Editura Tracus Arte, pentru care a primit Premiul
Cartea de poezie a anului 2013 acordat de Uniunea Scriitorilor din
România și Premiul Academiei Rămâne. Printre criticii care au scris
despre poeziei autorului, îl amintim pe Radu G. Țeposu, în volumul
Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă (Ed.
Eminescu, 1993), Ion Caraoin, Nicolae Manolescu, Mircea Mihăieș. În
anul 2015 are volumul ”Frica”, Editura Tracus Arte, cu grafică de Mircia
Dumitrescu, volum nominalizat pentru Cartea anului 2015.
Cristina Stancu
(n. 1990) a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității
București. A publicat poezie în câteva reviste și traduceri din limba
franceză în revista Poesis Internațional. În 2017 a debutat editorial cu
volumul de poezie „Teritorii” (Editura Tracus Arte, 2017), carte care a
primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum,
precum și Premiul „Iustin
Panța” pentru debut.
Robert Şerban s-a născut în Turnu Severin, la 4
octombrie 1970. Trăieşte în Timişoara. Este scriitor, jurnalist, editor
şi om de televiziune. Ca scriitor, a debutat, în 1994, cu volumul de
poezie Fireşte că exagerez (Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au urmat Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Pe urmele marelui fluviu / Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, împreună cu Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Werner Lutz şi Kurt Aebli,
poezie şi proză, 2002),Timişoara în trei prieteni(coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis), Cartea roz a comunismului (memorialistică, coautor, 2004), A cincea roată (interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Barzaconii / Anus dazumal (proză, 2005), Cinema la mine-acasă(poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural
pentru cea mai bună carte de poezie din 2006, Premiul Filialei
Timişoara a Uniunii Scriitorilor, nominalizată la Premiul de poezie al
Uniunii Scriitorilor din România şi la Premiul de poezie al revistei
“Cuvântul”), Athenee Palace Hotel (coautor, împreună cu Alexander Hausvater, teatru, 2007, piesă montată de către Teatrul Naţional din Timişoara), Ochiul cu streaşină(publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, poezie, 2008), Moartea parafină (poezie, 2010, Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă,
nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România,
Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (memorialistică, 2013),Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (interviu, 2014). În 2009, i-a apărut, în Germania, volumul de poezie Heimkino, bei mir(Pop Verlag), în 2010, în Serbia, volumul bilingv Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (Meridijani), în 2012, în Ungaria, volumul de
poezie Illatos koporsó (L’Harmattan).
Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972
în Bucureşti. Este absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalistică din
Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de
Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Debutează în presa literară în 1988
(SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să
ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). În 2007, volumul său
de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa: “singurătatea
vine pe facebook”, Editura Tracus Arte, 2012. Este fondatorul şi
preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART, asociaţie care a organizat,
printre altele, Bienala Internaţională de Gravură Experimentală, ediţia a
III-a, 29 martie-27 aprilie 2008, Centrul Cultural Palatele
Brâncoveneşti, www.experimentalproject.ro, 4X4. Instalaţia de cARTE – http://4×4project.blogspot.com/. EURO CULTURART deţine o galerie dedicată tinerilor artişi vizuali europeni – Atelier 030202 –www.atelier030202.blogspot.com
– coordonată de graficianul Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este un
apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista
“Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”,
“Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. A fost curatorul unor
expoziţii la Bucureşti şi New York semnate de câţiva dintre cei mai
importanţi tineri artişti vizuali din România: Mihai Zgondoiu, Francisc
Chiuariu, Cristian Răduţă, Albert Sofian, Irina Tănase, Florin Tomescu,
Bogdan Raţa, Miruna Moraru, Adrian Sandu, Anamaria Şerban, Daniel Brici,
Virgil Scripcariu, Aurel Tar, Adrian Alexandru Ilfoveanu, Peter Madaras
şi Dan Vişovan. Este directorul www.agentiadecarte.ro , spaţiu virtual unde sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă.
Cătălina Beta.
Cantăreaţă şi compozitoare, experimentând mai multe genuri muzicale
(jazz, bossa nova şi choru, blues, electro, rock, folk), Cătălina Beta, o
voce expresiva si fermecatoare cu un timbru de catifea inconfundabil, o
prezenta unica in peisajul muzical autohton, o voce pură, sensibilă şi
de forţă totodata, marchează peisajul underground al muzicii româneşti,
poziţionându-se ca una dintre cele mai bune voci din ţară la ora
actuală. Cătălina cântă de mică; muzică bisericească şi muzică pop, în
liceu cântă rock (în prima ei trupă, numită „No name”). În timpul
facultăţii de Psihologie, în Iaşi, este o prezență îndrăgită a
Cenaclului de Folk din Iaşi (cunoscuta mai ales pentru piesa ei,
“Gandacul”); este cooptată ca solistă în trupa de blues Excentric Blues
Band; se întâlneşte cu jazzul la clasa de jazz a D-lui Pr. Romeo Cozma
(unde participă un semestru ca auditor anonim şi tăcut în cadrul unor
clase de jazz predate de saxofonistul şi Profesorul Fulbright Rick
Condit), descoperire care îi modifică definitiv felul de a asculta
muzica. În bogăţia de armonii şi ritmuri, Cătălina găseşte echilibrul
perfect dintre elementele fixe si elementele mobile, astfel încât să se
simtă liberă şi în siguranţă totodată, stimulată creativ, dar şi
hrănită, simplu, dar şi sofisticat. Educaţia informală muzicală începe
la Iaşi, odată cu întâlnirea cu Pr. Dr. Romeo Cozma, Facultatea de
Muzică a Universitatii de Arte “George Enescu”, secţia jazz, Iaşi.
Autodidactă în materie de muzică, învaţă foarte mult de la colaboratori,
din audiţiile sale nesfârşite şi este direcţionată în studiu şi de
muzicienii alături de care cântă. Castiga premii importante la
concursuri muzicale si participa la workshop-uri de profil. Debutează în
jazz la Gala Studențească a Festivalului International de Jazz- Richard
Oschanitzky, 2004; în 2006, martie-mai sustine concerte de jazz alaturi
de muzicieni locali în cadrul unor serate culturale desfășurate în
KuCaff, Magdeburg, Germania; în 2006 participă în Gala Studențească a
Festivalului International de Jazz- Richard Oschanitzky, Iasi. Apoi se
retrage timp de câţiva ani din viaţa muzicală. În 2008 se mută în
Bucureşti şi din 2013 şi se dedica complet muzicii. Începând cu anul
2016, devine și studentă a Universitatii Nationale de Muzică București,
secția Compoziție Jazz. De-a lungul timpului, activează în proiecte
muzicale (Jazzapella) variate şi colaborează cu muzicieni valoroşi ai
scenei româneşti, cum ar fi: Marius Mur Vrânceanu, Ati de Chile, Andreas
Aron, Le Vant, Jul Baldovin, Liviu Negru, Ciprian Pop, Capriel Dedeian,
Garbis Dedeian, Sorin Terinte, Alex Borşan, Adrian Flautistu, Iulian
Nicolau, Alex Man, Ioan Gyuri Pascu, Albert Tajti, Sorin Romanescu etc.
Cătălina Oana Beţa susţine concerte în Bucureşti, Iaşi, Timişoara,
Suceava, Călăraşi, Bacău, Piatra Neamţ, Brăila, Tulcea, Constanţa, Vama
Veche etc.
Maria Răducanu
este “o apariţie fără precedent – sunetul ei pur nu se aseamănă cu
sunetul nimănui, deşi ea cântă melodiile Mariei Tănase, dar şi alte
cântece din folclorul românesc, dar şi fado-ul portughez şi cântecele de
jale şi bucurie, în alte limbi, posedând geniul de a “cânta” în
diferite dialecte, de a fraza limba ca un poet. Şi “coregrafia” ei este
pură şi personală, o siluetă amintind “Rugăciunea” lui Brâncuşi,
meditând prin cântec în faţa Providenţei, punându-se în genunchi fără să
atingă podeaua, parca “levitând” ca sfinţii ridicaţi de Duhul Sfant.
Dar Maria Răducanu, “fata de la Huşi”, a studiat mai întâi Literatura şi
Filologia şi numai după aceea s-a afirmat în Muzică, tălmăcind muzica
tradiţională românească într-un fel unic. (…)… acea stare psihică şi
fizică plină de armonie care mă face să mă gândesc nu numai la Orfeu şi
la arta şamanilor, dar şi la cântecul ielelor (care există şi în
folclorul suedez şi e ţinută la mare cinste), la cântecul şi la dansul
lor în cerc. Acestea au darul de a-i vrăji pe cei care ascultă şi văd,
creând acea stare de suflet vindecătoare pe care grecii au numit-o
Katharsis.”, a scris Gabriela Melinescu.
Nadia Trohin,
născută la Chişinău, fostă solistă a grupului Millenium, a absolvit
Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia jazz, clasa
maestrului Mircea Tiberian. Anul absolvirii, 2010, este şi cel al
debutului în jazz, la Festivalul de Jazz de la Târgu Mureş, unde a
obţinut Premiul pentru cea mai bună trupă “Nadia&Friends”. Din 2011
face parte din proiectul „La margine de Bucureşti”, proiect de muzică
românească interbelică şi jazz, conceput de către Mircea Tiberian din
care a rezultat un disc apărut la SoftRecords, în 2011, pentru
înregistrarea căruia a colaborat cu contrabasistul Chris Dahlgren şi
percuţionistul Maurice de Martin. Muzicienii de jazz alături de care a
mai cântat: John Betch, Olah Peter, Gyorgy Jeszenszky, George Natzis,
Cristian Soleanu, Cătălin Milea, Liviu Butoi, Cătălin Răzvan, Pedro
Negrescu, Alex Man, Michael Acker.
MIKE GODOROJA a cântat în mai multe formaţii ca MIKE
GODOROJA & BLUE SPIRIT, DOUBLE FANTASY, BLUE SPIRIT ş.a. şi se
bucură de o bogată activitate discografică, în cadrul căreia amintim
albume ca „Hippie cu diamante”, „Balkanic zeppelin”, „Capra Vecinului”
etc. Cunoscut realizator de
emisiuni
radio şi televiziune de profil blues, jazz şi rock, producător artistic
pentru spectacole de jazz, Mike Godoroja a produs şi albume ale unor
importanţi artişti ca Johnny Răducanu, Iris, Mircea Tiberian, Felicia
Filip etc. Mike Godoroja este un cunoscut realizator de
televiziune profil blues, jazz şi rock, precum şi un foarte bun artist
care, alături de formatia sa Blue Spirit (Vali Vătuiu, Alex Vişan, Alex
Davidescu, Mihai Alexandru Tacoi), este considerat unul dintre cei mai
importanţi piloni ai blues-ului autohton. Alex Vişan,
un foarte talentat improvizator cu un simţ aparte al sound-ului şi
stăpân pe mijloacele de expresie. Vali Vătuiu este un toboşar care pune
mult suflet în ceea ce face şi este un percuţionist dedicat atât
blues-ului cât şi jazz-ului Mihai Alexandru Tacoi, un muzician complet
cu o pregătire în sfera rock/blues şi cu o capacitate foarte mare de a
trece de la un instrument la altul. Alex Davidescu, un muzician complex
cu un simt artistic foarte mare
Sorin Terinte
s-a născut în 1976, la Roman. A urmat Şcoala de Muzică din Roman,
Liceul de Muzică şi Academia de Arte din Bucureşti (cursuri de pedagogie
muzicală şi jazz cu Marius Popp). Printre preferinţele sale se numără
pianişti ca Oscar Peterson, Chick Corea, Michel Petrucciani sau Keith
Yarrett. Profesor de pian cu activităţi pe scenele de jazz din
festivaluri (Craiova, Sibiu, Iaşi, La fete de la musique) şi apariţii în
cluburile de gen precum Art Jazz Club, Lăptăria lui Enache, Swing
House, Green Hours, în paralel cu evoluţiile pianistice pe scenele
consacrate muzicii clasice. Din 2000 concertează sub contract (pian
solo) la London College Of Music şi apare la Festivalul Jazz On The
Street, London. în 2001 devine membru al Companiei “Universal Jazz” din
Marea Britanie.
Mircea Tiberian
(pian, compoziții) este compozitor şi pianist de jazz cu o vastă
activitate concertistică ce se întinde pe patru decenii şi include peste
20 de albume discografice apărute sub nume propriu, cele mai recente
fiind Pale Dot (Fever Records), Raphael şi Both sizes of the river
(Societatea de concerte Bistriţa). Experienţa artistului s-a extins şi
spre aria pedagogiei, fiind actualmente profesor la Universitatea
Naţională de Muzică din Bucureşti, fondatorul şi coordonatorul secţiei
de Compoziţie Jazz / Muzică Pop. Pe lângă volume de specialitate precum
„Tehnica Improvizaţiei în muzica de jazz”, Mircea Tiberian a scris şi
cărţi ce tratează fenomenul muzical în general: „Notes on music and
music notes”, „Cartea de Muzică”, „Jazz Inside out” şi „Sunetul de
referinţă”, cea mai recentă fiind „Domeniul muzical – o lume cu patru
dimensiuni”. Mircea Tiberian este unul dintre cei mai
cunoscuți jazzmeni români ai ultimelor decenii, pianist, utilizator şi
de claviaturi electronice, compozitor şi profesor de jazz, autor de
cărţi de specialitate. S-a născut la Cluj, în 1955. Şi-a petrecut
copilăria şi adolescenţa la Sibiu, iar în 1975 s-a mutat la Bucureşti.
În 1980, a absolvit Conservatorul bucureştean. A cântat, printre alţii,
alături de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller,
Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo
Jorgensmann,Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândrilă,Anca Parghel.
Printre premiile obţinute de el se numără: Muzicianul Român al Anului
(1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziţie de jazz (1990,
1996, 2000); Premiul pentru Întreaga Activitate Artistică (Asociaţia de
Jazz Napocensis, 2001). Discografia sa cuprinde: Magic Bird, Never
Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three
Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viaţa lumii şi Trei lumini.
Acestora li se mai adaugă patru discuri împreună cu grupul ‘Interzone’,
al cărui co-leader este, alături de Maurice de Martin.