Sâmbătă, 19 mai 2018, ora 20:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 88), în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) și al TNCP (Târgul Național al Cărții de Poezie), organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt, va avea loc ediţia a X-a a Maratonului de Poezie şi Jazz, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, eveniment care marchează prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor și Centenarul Marii Uniri. O ediție de 10, sărbătorită prin poemele scrise și citite de 10 poete -Magda Cârneci, Rita Chirian, Ioana Crăciunescu, Nora Iuga, Ioana Nicolaie, Cătălina Matei, Simona Popescu,  Livia Roșca, Andra Rotaru, Cristina Stancu- și de 10 poeți -Dan Coman, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ion Mureșan, Ioan Es Pop, Bogdan O. Popescu, Octavian Soviany, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Robert Șerban, alături de 10 muzicieni de blues & jazz: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian, Sorin Terinte, Mike Godoroja & Blue Spirit (Vali Vătuiu, percuție, Alin Păun, ghitare electrice, Tibi Duțu, ghitară bas, Dorian Pîrvu, orgă & pian). Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu. Producător: Anamaria Spătaru. Art director: Mihai Zgondoiu. Proiect co-finanțat de: AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.

Maratonul de Poezie şi Jazz, difuzat de Radio România Cultural, marchează, prin poezie, blues şi jazz, Noaptea Europeană a Muzeelor (19 mai 2018) și Centenarul României Mari, cu un program ce cuprinde nume importante din generaţii şi geografii literare diferite. Recitalurile de poezie vor intra în rezonanţă cu nume importante ale jazz-ului şi blues-ului din România. Maratonul de Poezie şi Jazz promovează câteva dintre cele mai importante voci ale poeziei române contemporane. Prin difuzarea Maratonului de Poezie şi Jazz pe frecvenţele Radio România Cultural sunt promovate mărci stilistice identitare care sunt, multe dintre ele, opere canonice. Maratonul de Poezie şi Jazz a devenit în aceşti ultimi nouă ani un eveniment de referinţă pentru cele două genuri de nişă, Poezia şi Jazz-ul. Este socotit de către mulţi specialişti Revelionul Poeţilor şi al Poeziei, un bun prilej de ipoteze şi de certitudini legate de faptul că poezia mai poate funcţiona astăzi ca terapie de salvare sufletească şi chiar socială. Poeţii invitaţi vor avea, fiecare în parte, o lectură din propriile lor poeme de şapte minute, în propria lor lectură şi interpretare. Intrarea este liberă pentru toţi cei care nu au fost cotropiţi de consumism, tabloidizare şi secularizare. Pentru toţi cei care ştiu că într-o ţară normală la cap şi la suflet contează, în primul rând, spiritul şi audienţa de calitate.

Maratonul de Poezie şi Jazz propune o noapte albă de muzică şi poezie prin care să fie promovate valori autentice şi organice deseori umbrite de dictaturile prezentului: consumismul, tabloidizarea aspectelor intime ale vieţii şi obsesia audienţelor cu orice preţ. În fapt, un proiect care să ofere un spaţiu public şi mediatic pentru două genuri de nişă: Poezie şi Jazz.

IMPORTANT! Intrarea la eveniment se face numai cu invitație! Puteţi solicita invitaţii la adresa de email: cipariu@yahoo.com până joi, 17 mai 2018, ora 14.00. Pentru a nu fi perturbată transmisia în direct a evenimentului, accesul invitaţilor va fi permis până la ora 19.45.

Organizator: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt

Co-organizator: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

Co-finanțator: AFCN (Administrația Fondului Cultural Național)

Parteneri: APLER, Opera Scrisă.ro, Clubul UNESCO-Adolescenții

Coproducător: Radio România Cultural

Parteneri media: Observator Cultural, AgenţiadeCarte.ro

Program Maraton

20.00 / intro Sorin Terinte

20.02/ intro Dan Mircea Cipariu, prezentare Maraton

20.04/ recital Nora Iuga

20.11/ Maria Răducanu& Sorin Terinte

20.16/ Ion Mureșan

20.23/ Maria Răducanu & Sorin Terinte

20.28/ Ioana Crăciunescu

20.35/ Mircea Tiberian

20.40/ Ioan Es Pop

20.47/Ioana Nicolaie

20.54/ Dan Coman

21.01/ Nadia Trohin&Mircea Tiberian

21.06/ Andra Rotaru

21.13/ Eugen Suciu

21.20/ Nadia Trohin&Mircea Tiberian

21.25/ Magda Cârneci

21.32/ Octavian Soviany

21.39/ Simona Popescu

21.46/ Cătălina Beta& Mircea Tiberian

21.51/ Florin Iaru

21.58/ Rita Chirian

22.05/ Cătălina Beta& Mircea Tiberian

22.10/ Robert Șerban

22.17/Livia Roșca

22.24/ Bogdan O. Popescu

22.31/ Mike Godoroja & Blue Spirit

22.36/ Cătălina Matei

22.43/ Sorin Gherguț

23.00/ Mike Godoroja & Blue Spirit

23.05/ Cristina Stancu

23.12/ Adrian Suciu

23.19/ Mike Godoroja & Blue Spirit

23.24/ Dan Mircea Cipariu

23.31 Mike Godoroja & Blue Spirit& Dan Mircea Cipariu

23.45/Final

Magda Cârneci (poet, eseist, critic și teoretician de artă român) a absolvit Facultatea de Istoria și Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București în 1979. În 1997 a obținut un doctorat în istoria artei la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris. A obținut de asemenea numeroase burse de cercetare pre și postdoctorale în străinătate. În epoca studenției a frecventat cenaclurile literale Amfiteatru și Cenaclul de luni din București, condus de criticul Nicolae Manolescu. A activat ca cercetător științific la Institutul de Istoria Artei din București și ca președintă a boardului Centrului Internațional pentru Artă Contemporană (CIAC) din București. Între 2001-2005 a fost lector invitat la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris. Între 2006-2010 a condus Institutul Cultural Român din Paris. În prezent este redactor-șef al revistei de arte vizuale ARTA din București, redactor cultural la revista 22 și președintă a PEN Club România. Debutul poetic are loc în 1975 în revista România literară, sub pseudonimul Magdalena Ghica, pe care îl va folosi până în 1989. Debutul editorial se produce în 1980 cu volumul Hipermateria, Editura Cartea Românească. A publicat numeroase grupaje de versuri în revistele literare din țară și în diferite reviste din străinătate. Cărțile ei au fost traduse în câteva limbi.

Rita Chirian s-a născut în 1982 la Botoșani, a debutat editorial în 2006 cu volumul de poezie „Sevraj”, care a obținut Premiul Național Mihai Eminescu – Opera prima. În 2010, publică „poker face”, urmat de „Asperger” (2012). Redactor al revistelor Poesis International și Euphorion. Trăiește la Sibiu. „Pendulând între dens și esențializat, «Casa fleacurilor» completează diorama unei evoluții literare discrete, dar surprinzătoare, și impune o autoare ale cărei volume de început vor trebui recuperate de promoțiile literare mai noi.” (Emanuel Modoc). „Rita Chirian e o exasperată; ea (…) propune peisaje în care sentimentul lasă locul unei violente angoase, iar el se ascunde într-o traumă sublimată în grotesc. Imaginaţia (dar şi scriitura, pe urmele ei), a devenit eliptică, fulgurantă, explozivă, redusă la un scenariu fantasmatic din care au fost eliminate (pe cît posibil) pasajele de legătură, epicismele de confort textual şi pretextele de lungire. Narativizarea stărilor a făcut loc unei poetici de implozie, de flash-uri în care notaţia de imediate se contopeşte cu febra unui premeditat (oricum, încurajat) delir imaginativ. Dacă nu frumuseţea convulsivă e ceea ce vrea Rita să recupereze, atunci sigur e opusul ei; gramatica stărilor e convulsivă constant (poate cu opţiune, poate cu spontaneitate), electrizată de o panică tradusă în producţie de groteşti. Formula ca atare e a unui minimalism cu combustie expresionistă şi cu viraje imaginative suprarealiste. Ceva, deci, aproape imposibil.” (Al. Cistelecan)

Dan Coman s-a născut pe 27 iulie 1975 la Gersa, Bistriţa-Năsăud. A debutat cu anul cârtiţei galbene, Editura Timpul, Iaşi, 2003. Au urmat volumele: ghinga, Editura Vinea, Bucureşti, 2005, şi Dicţionarul Mara, Editura Cartier, Chişinău, 2009. În 2004 primeşte Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima, şi Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. În 2010 obţine Premiul pentru poezie acordat de Radio România Cultural, iar în 2011, Vilenica Crystal Prize, Slovenia. A publicat de asemenea volumele de proză ”Irezistibil”, Editura Cartea Românească, 2010, şi ”Parohia”, Editura Cartea Românească, 2012. În 2015, a publicat romanul ”Căsnicie”, Editura Polirom. Textele sale sunt incluse în antologii din România.

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Sorin Gherguț. Poet și traducător. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, București, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și Time Out (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al volumelor colective Tablou de familie (Editura Leka-Brancuş, București, 1995), împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu, De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks (Editura Art, 2017). Este prezent în antologia de poezie românească în traducere germană ich bin ein ander ist bang (Edition die horen, Bremerhaven, 2000). A mai fost tradus în cehă, turcă și suedeză. Printre cărțile pe care le-a tradus în română se numără Prînzul dezgolit de William Burroughs, Poșta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster și Tarantula de Bob Dylan. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti, secţia română-franceză, şi al masteratului de lingvistică teoretică de la aceeaşi universitate.

Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.

Nora Iuga s‑a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a PEN Club. A publicat volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968); Captivitatea cercului (1970; a fost retrasă din librării şi biblioteci, iar poeta a avut interdicţie de publicare timp de şapte ani); Opinii despre durere (1980); Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000); Piaţa cerului (1986); Dactilografa de noapte (1996, 2010); Spitalul manechinelor (1998, 2010); Autobuzul cu cocoşaţi (2001, 2010); Petrecere la Montrouge (2012); Cîinele ud e o salcie (2013); Ascultă cum plîng parantezele (2016). Volume de proză şi poezie traduse în străinătate: romanele Sexagenara şi tînărul (în Germania, Spania, Italia, Franţa, Slovenia, Bulgaria), Săpunul lui Leopold Bloom şi Hai să furăm pepeni (în Bulgaria) şi volumele de poezie Capricii periculoase (antologie, în Germania şi Slovenia), Autobuzul cu cocoşaţi (în Germania şi Statele Unite), Poem de octom­brie (în Germania), Inima ca un pumn de boxeur (în Franţa), O inimă venind pe picioroange (în Elveţia). A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc. În anul 2007 a primit Premiul „Friedrich‑Gundolf”, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, Darmstadt. În anul 2014 are loc premiera documen­tarului Aici Nora Iuga (Premiul pentru imagine la Festivalul de Film Documentar Românesc Docuart), regia Vlad Rotaru. Producător: un cristian. La recomandarea preşedintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, în anul 2015 este decorată cu ordinul „Crucea de merit” în grad de cavaler. În anul 2017, Preşedintele României, Klaus Iohannis, i‑a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit”, în grad de Comandor. La Editura Polirom a publicat romanele Sexagenara şi tînărul (2004, 2012; Premiul Uniunii Scriitorilor), Săpunul lui Leopold Bloom (2007; Premiul Uniunii Scriitorilor), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Harald şi luna verde (2014, 2016; Premiul pentru cel mai bun roman în cadrul Colocviului Naţional al Romanului Românesc de la Alba Iulia, Premiul Radio Cultural, nominalizare la Premiile Uniunii Scriitorilor) şi Lebăda cu două intrări (2016, 2017).

Cătălina Matei (n. 1988, București) a absolvit cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității Naționale din București și ale Facultății de Interpretare Muzicală (UNMB). Apoi s-a răsucit și a urmat masteratul de Teoria literaturii și literatură comparată (Universitatea Națională din Buc.).

A câștigat câteva concursuri literare, unul dintre ele având ca urmare debutul ei la editura Tracus Arte în 2014, cu volumul de poezii Lanul cu sârme întinse.

A fost profesoară, traducătoare; în zilele noastre este redactor și vatman.

Ion Mureșan s-a născut la 9 ianuarie 1955 în localitatea Vultureni, judeţul Cluj. Studiază istoria şi filosofia la Universitatea „Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca. În timpul studenţiei este redactor la revistele Echinox şi Napoca Universitară. Având în vedere că în acea perioadă regimul comunist a „închis” marile oraşe, între 1981-1988 este profesor de istorie în satul Strâmbu, judeţul Cluj. Între 1988-1998 este redactor la revista de cultură Tribuna din Cluj-Napoca. După Revoluţia din 1989, la fel ca alţi scriitori, se dedică publicisticii, scriind articole de opinie, editoriale, reportaje, eseuri politice. Astfel ajunge redactor-șef departament cultură, la o serie de reviste şi ziare regionale: NU, Evenimentul Zilei, Ziarul de Cluj şi director editorial și redactor-şef la Transilvania Jurnal. Publica poezii şi eseuri, recenzii în principalele reviste literare ale ţării.

Ioana Nicolaie s-a născut în Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud. A publicat mai multe volume de versuri (Poză retuşată, Nordul, Credinţa, Cenotaf, Autoimun – desemnat de către USR ”Cartea Anului”  2013), antologia Lomografii, trei romane (Cerul din burtă, O pasăre pe sîrmă, Pelinul negru –câștigător al Premiului pentru proză decernat în 2017 de Revista Ateneu) și literatură pentru copii (Aventurile lui Arik, Arik și mercenarii și Ferbonia). A fost nominalizată la premii naționale și internaționale, cel mai important fiind Eastern European Literature Award. Volumul Nordul a apărut în germană, în 2008, Cerul din burtă a fost publicat în suedeză  (2013) în bulgară (2014) și în germană (2018), iar O pasăre pe sârmă s-a tradus în sârbă. Autoimun a apărut în bulgară în 2016. A fost inclusă în optsprezece volume colective românești (Ferestre 98, 40238 Tescani, Cartea cu bunici, Intelectuali la cratiță, Cartea simțurilor, Bucureștiul meu, Scriitori la poliție etc.) și în numeroase reviste și antologii străine (Poésie 2003: Roumanie, territoire d’Orphée, New European Poets, An Anthology of Contemporary Romanian Poetry etc.). Invitată pentru lecturi și conferințe la numeroase festivaluri naționale și internaționale de literatură. Selecţii din versurile autoarei au apărut în Franţa, Anglia, Germania, Austria, Canada, Suedia, Polonia, SUA şi Bulgaria. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN România.

Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramureş. Printre cărţile publicate: Ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească (CR), 1994, Premiile pentru debut ale Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi din Republica Moldova; Porcec, CR, 1996; Pantelimon 113 bis, CR, 1999, Premiul Academiei Române, Premiul USR, Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti; Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003, Premiul USR; Unelte de dormit, CR, 2011, Premiul „Cartea de Poezie a Anului 2011”, oferit de Fundaţia Naţională pentru Ştiină şi Artă din Bucuresti; Premiul Radio România Cultural; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; 1983. Marş/2013. Xanax, Editura Charmides, 2013; Arta fricii, Editura Charmides, 2016, Premiul „Scriitorul lunii iulie 2016” al USR – filiala Iaşi. În alte ţări: Ieud utan utgang, Ed. Tranan, Stockholm, Suedia, 2009; Sans issue, Ed. L’Oreille du Loup, Paris, Franța, 2010; No Way Out Of Hadesburg, Ed. Universităţii Plymouth, Marea Britanie, 2011; El Ieud sin salida și No Exit, Ed. Baile del Sol, Tenerife, Spania, 2011; Nem mertem kialtani soha, Ed. AB-ART, Slovacia, 2012; Ieud bez wyjscia i inne wiersze, Fundacja Pogranicze, Polonia, 2013; Assedegats. Dos poetes transsilvans: Ion Mureşan i Ioan Es. Pop, AdiAedicions, Mallorca, Spania, 2016; Un giorno ci svegliamo vivi. Ieud senza uscita, Ed. Valigie Rosse, Italia, 2016; Адът без изход (Adat be izhod), Editura DA, Sofia, Bulgaria, 2016. A fost laureatul primei ediţii (2009) a Premiilor Niram Art de la Madrid. Radiodifuziunea Suedeză l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat, în anul 2012, Premiul „Primăvara Europeană a Poeţilor”. În 2016, la Veneția, Italia, i s-a decernat Premiul Ciampi Valigie Rosse, pentru volumul Un giorno ci svegliamo vivi.

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011), “Cartea dragostei”, editura Humanitas, 2014. În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002.

Simona Popescu s-a născut la Codlea, județul Brașov, în anul 1965 și este eseistă, poetă și prozatoare. Absolventă a Facultății de Litere a Universității din București, în anul 1987. Din anul 2014 este conferențiar doctor la catedra de literatură română a Facultății de Litere a Universității din București. A fost descoperită de poetul Alexandru Mușina, în perioada în care era elevă de liceu la Brașov. A citit din creația proprie la Cenaclul de Luni, patronat de Nicolae Manolescu, și a fost membră a Cenaclului Universitas condus de Mircea Martin, cel care a continuat Cenaclul de Luni si unde au participat majoritatea membrilor generației nouăzeciste. Este membră a generației literare nouăzeci și alături de colegii săi din Brașov Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea a pus bazele unui curent literar intitulat mașcrisissmul. Este membră a Grupului de la Brașov, format în anii 1980, alături de Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, împreună cu care a apărut în volumul colectiv „Pauză de respirație”. A fost puternic legată sufletește de poetul suprarealist Gellu Naum, care a început să publice în perioada interbelică, și căruia i-a consacrat două cărți, „Salvarea speciei, Despre suprarealism și Gellu Naum”, 2000, și „Clava. Ficțiune cu Gellu Naum”, 2004. Poezie – „Xilofonul si alte poeme”, 1990; „Pauza de respirație” (volum colectiv, Simona Popescu, Marius Oprea, Caius Dobrescu și Andrei Bodiu); „Juventus și alte poeme”, 1994; „Noapte sau zi”, 1998; „Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie”, 2006 (tradus parțial în franceza și germană la Editura Phi, 2007); Romane – „Exuvii”, Nemira, 1997, la Editura Polirom; ajunsa la ediția a VII, 2018 (tradus în poloneză, maghiară și franceză). Eseuri – „Volubilis”, 1998; „Autorul, un personaj”, 2016.

Andra Rotaru (1980). Fondatorul revistei multimedia și multilingve Crevice (www.crevice.ro). Intersecția dintre arte a fost dintotdeauna o preocupare majoră a sa. A inițiat colaborări crossmedia – poezie și coregrafie (performanceul de dansLemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa), poezie & ficțiune & video (documentarul All Together, realizat în perioada rezidenței The International Writing Program, 2014, la Universitatea din Iowa), fotografie (Photo-letter pairing, care a implicat comunitatea din Iowa și scriitorii IWP). A susținut lecturi, panel-uri și prezentări în New York (NY), Chicago (IL), Portland (OR), Iowa (IA), Dubuque (IA), Cedar Rapids (IA), Mexico City (Mexico), Puebla (Mexico) și în Europa, iar poemele ei au apărut în traducere în diverse limbi. Cărți publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005, 2015) –premiul „Mihai Eminescu” – opera prima; premiul Asociației Scriitorilor din București, premiul „Tudor Arghezi”, premiulUniunii Scriitorlor din Sibiu „Iustin Panța”, premiul „Ion Vinea”; En una cama bajo la sábana blanca (traducerea volumului de debut în spaniolă, 2008); Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012). Lemur a fost distins cu premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). În această primăvară, volumul Lemur va apărea în America, la editura Action Books. În 2017, texte din manuscrisul în lucru „Tribar” au câștigat premiul revistei americane Asymptote Journal (traducere de Anca Roncea).

Livia Roşca (Lucan-Arjoca) este scriitor, specialist in comunicare, presedinte al asociatiei 7 ARTE,  blogger Adevarul.ro, formator acreditat şi autor premiat de Uniunea Scriitorilor din România pentru volumul de debut in poezie, „Ruj pe icoane”. A publicat: Volumul de poezie “Ruj pe icoane”, ed. Cartea Romaneasca, 2006 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru debut (2006), Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti (2006), Premiul Naţional Eminescu, Botoşani, 2006,  nominalizat la Premiile pentru debut ale revistei „România Literară” si la Premiul pentru debut al Fundaţiei Anonimul 2006. Volumul de poezie „1+1>2”, Editura Charmides, 2016. Prezenta în antologia de poezie „Literatura potenţială”, ed. Vinea, 2007. Prezentă în antologia de poezie „Ultima generaţie, primul val”, ed. Muzeul Literaturii Romane, 2006. Prezentă în a antologia de poezie „Dragostea este pe 14 februarie”, ed. Vinea, 2010. Prezentă în antologia de eseuri „Cele patru dimensiuni ale feminităţii româneşti”, ed. Neverland, 2010. Lecturi publice in cadrul unor festivaluri: Ziua Mondială a Poeziei, martie 2012; Maratonul de Poezie la Feminin, Braşov, 2013; Strada de C’Arte, 2013, Bcureşti, 2013; Festivalul Internațional de Poezie București, Târgul Național al Cărții de Poezie, 2015; Strada de C’Arte, Bucureşti, 2015; Festivalul Internațional de Poezie București, 2016. Livia Lucan-Arjoca are o carieră de peste 10 ani în industria comunicării. Timp de 4 ani a fost editor specializat pe domeniile sănătate şi parenting pentru publicațiile Adevarul, Adevarul Sănatate, Adevarul de Seara şi editor online pentru website-urile asociate acestor publicaţii. Din 2011 este specialist în marketing şi comunicare. În acest moment este specialist în comunicare la o editură și președinte al Asociației 7 ARTE.  În 2015, în cadrul asociatței 7 ARTE, Livia a inițiat proiectul smARTkid, care înseamna ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging organizate de Asociația 7 ARTE.

Octavian Soviany.   Născut în 1954 la Braşov, Octavian Soviany a debutat în 1983 cu placheta de versuri Ucenicia bătrânului alchimist. A publicat volume de poezie (cum ar fi Cartea lui Benedict, Scrisori din Arcadia, Alte poeme de modă veche, Dilecta, Pulberea, praful şi revoluţia, Călcâiul lui Magellan, Adda), romane (Arhivele de la Monte Negro, Viaţa lui Kostas Venetis, Moartea lui Siegfried, Năluca, Casa din strada Sirenelor), teatru, critică şi traduceri din poezia universală. A obţinut mai multe premii literare şi a fost tradus în Spania, Bulgaria şi Slovenia.

Adrian Suciu – Născut la 21 decembrie 1970, Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli și stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercând să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decât prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur, consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental.  Evident, lista va continua. Cărţi publicate: E toamnă printre femei şi în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993;Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996; Nopţi şi zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; Din anii cu secetă, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005; Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2008; Viaţa fără urmări, versuri, Ed. Brumar, Timişoara, 2010;Mitologii amînate, versuri, Ed. Herg Benet, București, 2011; Un roman de rahat, roman, Ed. Tritonic, București, 2013; Profetul popular, versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2015. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi.  În calitate de câştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiseală. Restul e istorie…

Eugen Suciu s-a născut la Arad, la 22 august 1952. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Prima apariţie editorială a fost în anul 1976, în „Caietul debutanţilor”, Editura Albatros. A debutat cu volumul “Bucuria anonimatului” în 1979, pentru care a obţinut premiul de debut al Editurii Albatros. Este selectat cu poeme în Antologia poeților tineri, alcătuită de George Alboiu (Ed. Cartea Românească, 1982) și cu un articol de opinie în antologia Competiția continuă. Generația ‘80 în texte teoretice alcătuită de Gheorghe Crăciun (Ed. Vlasie, 1994; ediția a lI-a, Ed. Paralela 45, 1998). Colaborează cu poeme și articole la diverse reviste din țară. În 1991 îi apare volumul “Cinema Union”, la Universitatea de Artă din Bucureşti. Volumul “Bucuria anonimatului” a fost reeditat în 2011, la Editura Semne (grafică Mircia Dumitrescu), însoţit de un CD (Mircea Tiberian). În 2011, apare volumul de versuri “Motanul”, Editura Cartea Românească (cu traduceri în germană, franceză, engleză de Gerhardt Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican, Premiul Asociației Scriitorilor București). Ediția a II-a din ”Motanul”, Editura Tracus Arte, 2012, cu o traducere în franceză de Luiza Palanciuc și Mihai Șora. În 2013, apare volumul “Ţeasta”, Editura Tracus Arte, pentru care a primit Premiul Cartea de poezie a anului 2013 acordat de Uniunea Scriitorilor din România și Premiul Academiei Rămâne. Printre criticii care au scris despre poeziei autorului, îl amintim pe Radu G. Țeposu, în volumul Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă (Ed. Eminescu, 1993), Ion Caraoin, Nicolae Manolescu, Mircea Mihăieș. În anul 2015 are volumul ”Frica”, Editura Tracus Arte, cu grafică de Mircia Dumitrescu, volum nominalizat pentru Cartea anului 2015.

Cristina Stancu (n. 1990) a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității București. A publicat poezie în câteva reviste și traduceri din limba franceză în revista Poesis Internațional. În 2017 a debutat editorial cu volumul de poezie „Teritorii” (Editura Tracus Arte, 2017), carte care a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum, precum și Premiul „Iustin

Panța” pentru debut.

Robert Şerban s-a născut în Turnu Severin, la 4 octombrie 1970. Trăieşte în Timişoara. Este scriitor, jurnalist, editor şi om de televiziune. Ca scriitor, a debutat, în 1994, cu volumul de poezie Fireşte că exagerez (Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au urmat Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Pe urmele marelui fluviu / Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, împreună cu Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Werner Lutz şi Kurt Aebli, poezie şi proză, 2002),Timişoara în trei prieteni(coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis), Cartea roz a comunismului (memorialistică, coautor, 2004), A cincea roată (interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Barzaconii / Anus dazumal (proză, 2005), Cinema la mine-acasă(poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural pentru cea mai bună carte de poezie din 2006, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România şi la Premiul de poezie al revistei “Cuvântul”), Athenee Palace Hotel (coautor, împreună cu Alexander Hausvater, teatru, 2007, piesă montată de către Teatrul Naţional din Timişoara), Ochiul cu streaşină(publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, poezie, 2008), Moartea parafină (poezie, 2010, Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (memorialistică, 2013),Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (interviu, 2014). În 2009, i-a apărut, în Germania, volumul de poezie Heimkino, bei mir(Pop Verlag), în 2010, în Serbia, volumul bilingv Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (Meridijani), în 2012, în Ungaria, volumul de poezie Illatos koporsó (L’Harmattan).

Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalistică din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa: “singurătatea vine pe facebook”, Editura Tracus Arte, 2012. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART, asociaţie care a organizat, printre altele, Bienala Internaţională de Gravură Experimentală, ediţia a III-a, 29 martie-27 aprilie 2008, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, www.experimentalproject.ro, 4X4. Instalaţia de cARTE – http://4×4project.blogspot.com/. EURO CULTURART deţine o galerie dedicată tinerilor artişi vizuali europeni – Atelier 030202 –www.atelier030202.blogspot.com – coordonată de graficianul Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. A fost curatorul unor expoziţii la Bucureşti şi New York semnate de câţiva dintre cei mai importanţi tineri artişti vizuali din România: Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu, Cristian Răduţă, Albert Sofian, Irina Tănase, Florin Tomescu, Bogdan Raţa, Miruna Moraru, Adrian Sandu, Anamaria Şerban, Daniel Brici, Virgil Scripcariu, Aurel Tar, Adrian Alexandru Ilfoveanu, Peter Madaras şi Dan Vişovan. Este directorul www.agentiadecarte.ro , spaţiu virtual unde sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă.

Cătălina Beta. Cantăreaţă şi compozitoare, experimentând mai multe genuri muzicale (jazz, bossa nova şi choru, blues, electro, rock, folk), Cătălina Beta, o voce expresiva si fermecatoare cu un timbru de catifea inconfundabil, o prezenta unica in peisajul muzical autohton, o voce pură, sensibilă şi de forţă totodata, marchează peisajul underground al muzicii româneşti, poziţionându-se ca una dintre cele mai bune voci din ţară la ora actuală. Cătălina cântă de mică; muzică bisericească şi muzică pop, în liceu cântă rock (în prima ei trupă, numită „No name”). În timpul facultăţii de Psihologie, în Iaşi, este o prezență îndrăgită a Cenaclului de Folk din Iaşi (cunoscuta mai ales pentru piesa ei, “Gandacul”); este cooptată ca solistă în trupa de blues Excentric Blues Band; se întâlneşte cu jazzul la clasa de jazz a D-lui Pr. Romeo Cozma (unde participă un semestru ca auditor anonim şi tăcut în cadrul unor clase de jazz predate de saxofonistul şi Profesorul Fulbright Rick Condit), descoperire care îi modifică definitiv felul de a asculta muzica. În bogăţia de armonii şi ritmuri, Cătălina găseşte echilibrul perfect dintre elementele fixe si elementele mobile, astfel încât să se simtă liberă şi în siguranţă totodată, stimulată creativ, dar şi hrănită, simplu, dar şi sofisticat. Educaţia informală muzicală începe la Iaşi, odată cu întâlnirea cu Pr. Dr. Romeo Cozma, Facultatea de Muzică a Universitatii de Arte “George Enescu”, secţia jazz, Iaşi. Autodidactă în materie de muzică, învaţă foarte mult de la colaboratori, din audiţiile sale nesfârşite şi este direcţionată în studiu şi de muzicienii alături de care cântă. Castiga premii importante la concursuri muzicale si participa la workshop-uri de profil. Debutează în jazz la Gala Studențească a Festivalului International de Jazz- Richard Oschanitzky, 2004; în 2006, martie-mai sustine concerte de jazz alaturi de muzicieni locali în cadrul unor serate culturale desfășurate în KuCaff, Magdeburg, Germania; în 2006 participă în Gala Studențească a Festivalului International de Jazz- Richard Oschanitzky, Iasi. Apoi se retrage timp de câţiva ani din viaţa muzicală. În 2008 se mută în Bucureşti şi din 2013 şi se dedica complet muzicii. Începând cu anul 2016, devine și studentă a Universitatii Nationale de Muzică București, secția Compoziție Jazz. De-a lungul timpului, activează în proiecte muzicale (Jazzapella) variate şi colaborează cu muzicieni valoroşi ai scenei româneşti, cum ar fi: Marius Mur Vrânceanu, Ati de Chile, Andreas Aron, Le Vant, Jul Baldovin, Liviu Negru, Ciprian Pop, Capriel Dedeian, Garbis Dedeian, Sorin Terinte, Alex Borşan, Adrian Flautistu, Iulian Nicolau, Alex Man, Ioan Gyuri Pascu, Albert Tajti, Sorin Romanescu etc. Cătălina Oana Beţa susţine concerte în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Suceava, Călăraşi, Bacău, Piatra Neamţ, Brăila, Tulcea, Constanţa, Vama Veche etc.

Maria Răducanu este “o apariţie fără precedent – sunetul ei pur nu se aseamănă cu sunetul nimănui, deşi ea cântă melodiile Mariei Tănase, dar şi alte cântece din folclorul românesc, dar şi fado-ul portughez şi cântecele de jale şi bucurie, în alte limbi, posedând geniul de a “cânta” în diferite dialecte, de a fraza limba ca un poet. Şi “coregrafia” ei este pură şi personală, o siluetă amintind “Rugăciunea” lui Brâncuşi, meditând prin cântec în faţa Providenţei, punându-se în genunchi fără să atingă podeaua, parca “levitând” ca sfinţii ridicaţi de Duhul Sfant. Dar Maria Răducanu, “fata de la Huşi”, a studiat mai întâi Literatura şi Filologia şi numai după aceea s-a afirmat în Muzică, tălmăcind muzica tradiţională românească într-un fel unic. (…)… acea stare psihică şi fizică plină de armonie care mă face să mă gândesc nu numai la Orfeu şi la arta şamanilor, dar şi la cântecul ielelor (care există şi în folclorul suedez şi e ţinută la mare cinste), la cântecul şi la dansul lor în cerc. Acestea au darul de a-i vrăji pe cei care ascultă şi văd, creând acea stare de suflet vindecătoare pe care grecii au numit-o Katharsis.”, a scris Gabriela Melinescu.

Nadia Trohin, născută la Chişinău, fostă solistă a grupului Millenium, a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia jazz, clasa maestrului Mircea Tiberian. Anul absolvirii, 2010, este şi cel al debutului în jazz, la Festivalul de Jazz de la Târgu Mureş, unde a obţinut Premiul pentru cea mai bună trupă “Nadia&Friends”. Din 2011 face parte din proiectul „La margine de Bucureşti”, proiect de muzică  românească interbelică şi  jazz, conceput de către Mircea Tiberian din care a rezultat un disc apărut la SoftRecords, în 2011, pentru înregistrarea căruia a colaborat cu contrabasistul Chris Dahlgren şi percuţionistul Maurice de Martin. Muzicienii  de jazz  alături de care a mai cântat: John Betch, Olah Peter, Gyorgy Jeszenszky, George Natzis, Cristian Soleanu, Cătălin Milea, Liviu Butoi, Cătălin Răzvan, Pedro Negrescu, Alex Man, Michael Acker.

MIKE GODOROJA a cântat în mai multe formaţii ca MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT, DOUBLE FANTASY, BLUE SPIRIT ş.a. şi se bucură de o bogată activitate discografică, în cadrul căreia amintim albume ca „Hippie cu diamante”, „Balkanic zeppelin”, „Capra Vecinului” etc. Cunoscut realizator de emisiuni radio şi televiziune de profil blues, jazz şi rock, producător artistic pentru spectacole de jazz, Mike Godoroja a produs şi albume ale unor importanţi artişti ca Johnny Răducanu, Iris, Mircea Tiberian, Felicia Filip etc. Mike Godoroja este un cunoscut realizator de televiziune profil blues, jazz şi rock, precum şi un foarte bun artist care, alături de formatia sa Blue Spirit (Vali Vătuiu, Alex Vişan, Alex Davidescu, Mihai Alexandru Tacoi), este considerat unul dintre cei mai importanţi piloni ai blues-ului autohton. Alex Vişan, un foarte talentat improvizator cu un simţ aparte al sound-ului şi stăpân pe mijloacele de expresie. Vali Vătuiu este un toboşar care pune mult suflet în ceea ce face şi este un percuţionist  dedicat atât blues-ului cât şi jazz-ului Mihai Alexandru Tacoi, un muzician complet cu o pregătire în sfera rock/blues şi cu o capacitate foarte mare de a trece de la un instrument la altul. Alex Davidescu, un muzician complex cu un simt artistic foarte mare
Sorin Terinte s-a născut în 1976, la Roman. A urmat Şcoala de Muzică din Roman, Liceul de Muzică şi Academia de Arte din Bucureşti (cursuri de pedagogie muzicală şi jazz cu Marius Popp). Printre preferinţele sale se numără pianişti ca Oscar Peterson, Chick Corea, Michel Petrucciani sau Keith Yarrett. Profesor de pian cu activităţi pe scenele de jazz din festivaluri (Craiova, Sibiu, Iaşi, La fete de la musique) şi apariţii în cluburile de gen precum Art Jazz Club, Lăptăria lui Enache, Swing House, Green Hours, în paralel cu evoluţiile pianistice pe scenele consacrate muzicii clasice. Din 2000 concertează sub contract (pian solo) la London College Of Music şi apare la Festivalul Jazz On The Street, London. în 2001 devine membru al Companiei “Universal Jazz” din Marea Britanie.

Mircea Tiberian (pian, compoziții) este compozitor şi pianist de jazz cu o vastă activitate concertistică ce se întinde pe patru decenii şi include peste 20 de albume discografice apărute sub nume propriu, cele mai recente fiind  Pale Dot (Fever Records), Raphael şi Both sizes of the river (Societatea de concerte Bistriţa). Experienţa artistului s-a extins şi spre aria pedagogiei, fiind actualmente profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, fondatorul şi coordonatorul secţiei de Compoziţie Jazz / Muzică Pop. Pe lângă volume de specialitate precum „Tehnica Improvizaţiei în muzica de jazz”, Mircea Tiberian a scris şi cărţi ce tratează fenomenul muzical în general: „Notes on music and music notes”, „Cartea de Muzică”, „Jazz Inside out” şi „Sunetul de referinţă”, cea mai recentă fiind „Domeniul muzical – o lume cu patru dimensiuni”. Mircea Tiberian este unul dintre cei mai cunoscuți jazzmeni români ai ultimelor decenii, pianist, utilizator şi de claviaturi electronice, compozitor şi profesor de jazz, autor de cărţi de specialitate. S-a născut la Cluj, în 1955. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Sibiu, iar în 1975 s-a mutat la Bucureşti. În 1980, a absolvit Conservatorul bucureştean. A cântat, printre alţii, alături de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann,Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândrilă,Anca Parghel. Printre premiile obţinute de el se numără: Muzicianul Român al Anului (1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziţie de jazz (1990, 1996, 2000); Premiul pentru Întreaga Activitate Artistică (Asociaţia de Jazz Napocensis, 2001). Discografia sa cuprinde: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viaţa lumii şi Trei lumini. Acestora li se mai adaugă patru discuri împreună cu grupul ‘Interzone’, al cărui co-leader este, alături de Maurice de Martin.