Traim cu adevarat intr-un univers informational. Fiece entitate cu suprafata finita a acestui univers isi dobandeste optim (exact ce-cat-unde-cand trebuie) identitatea proprie (din toate punctele de vedere) bransandu-se la fluxul informational, intr-adevar gigantic si atot prevazator, ce patrunde si umple optim  (exact ce-cat-unde-cand trebuie) spatial si temporal acest univers - ceea ce nu este in nici un fel - in nici un caz doar un joc gratuit de cuvinte ci e pe vecie fapt pur si simplu infinit substantial. In toata aceasta concertare universala, fireste si societatea umana se intemeiaza si functioneaza informational.
        Profesor universitar doctor Ion Stoica releva cu pregnanta crucialitatea informatiei in dezvoltarea omenirii vremurilor noastre (9): "Asertiunile despre locul si importanta informatiei in dezvoltarea umanitatii nu mai sunt de mult expresia unor proiectii intr-un viitor indepartat. Cu viteza celor mai dinamice campuri de cunoastere, informatia s-a instalat in constiinta paturilor elevate ale societatii ca un factor incontestabil si hotarator de proges. De la intelegerea valentelor ei in procesele intelectuale, pana la cuprinderea intregului spectru de implicari, la nivelul diferitelor componente ale organismului social, s-a traversat o etapa de reconsiderari majore, nu numai la nivel filosofic, ci si in configurarea activitatilor si relatiilor de productie, a metodologiilor de abordare si desfasurare a acestor activitati si relatii. Asezarea, recunoasterea si utilizarea informatiei ca resursa fundamentala s dezvoltarii societatii umane reprezinta cea mai importanta schimbare de planuri in zonele sale de existenta. O asemenea miscare profunda a modificat raporturi si proportii in circuitele materiale, a propulsat profesii dedicate si - ceea ce este inca si mai important - a inceput sa determine schimbari profunde la nivelul conceptelor, reprezentarilor si deprinderilor indivizilor si grupurilor umane. Informatia este deja un factor restructurat si reordonator in evolutia contemporana a societatii".
        Intemeierea si functionarea informationala a societatii contemporane a impus managementul ca stiinta noua, dezvoltata "in scopul maximizarii rezultatelor obtinute in diversele categorii de structuri ale societatii umane" (9) si simultan in scopul minimizarii eforturilor de orice fel facute pentru obtinerea rezultatelor respective. Profesor universitar Ion Stoica afirma cu deplina justete nevoia imperioasa de management aparuta odata cu dinamicul secol XX (9): "Logica macrostructurala a managementului deriva dintr-o filosofie elementara a existentei sociale, intemeiata pe aspiratia spre eficienta. Pe masura ce devine constienta de scopuri si ia act de costurile resurselor investite intr-o activitate sau alta, societatea reactioneaza, cautand solutii care sa-i motiveze, sa-i justifice si sa-i rasplateasca eforturile. Complexitatea realitatii nu mai permite insa actiunea manageriala spontana, cuprinderea intuitiva a fenomenelor. (...) Schimbandu-si mereu unghiurile de abordare, managementul s-a conturat ca o metastiinta, preluand cele mai noi descoperiri si tehnologii din numeroase campuri particulare. Nevoia de management semnifica azi nevoia de cunoastere rationala a fenomenelor, nevoia de actiune sistemica si nevoia imensa de flexibilitate, de adaptabilitate".
        Intemeierea pe eficienta ("rezultate maxime cu eforturi minime") a functionarii intregului organism social determina sprijinirea in buna masura a fluxului informational social pe sistemul social al structurilor info-documentare. Dupa cum le arata si numele, structurile info-documentare sunt acele entitati informationale ce documenteaza informatia, cu alte cuvinte cuprind, arhiveaza si raspandesc informatia in si prin documente [mijloace de inregistrare a informatiei pe hartie si/sau pe alte suporturi fizice potrivite fixarii (in spatiu si timp) si diseminarii informatiei de absolut toate categoriile (stiintifica, tehnica, artistica, religioasa)]. In cadrul structurilor info-documentare bibliotecile au un loc esential, iar in cadrul bibliotecilor  bibliotecile universitare, cu precadere cele centrale universitare, au o pozitie de frunte.
        La venirea mea in Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti, in ianuarie 1993, aceasta institutie avea (prin comparatie cu alte institutii asemanatoare) o politica de achizitii suficient de coerenta, iar in cadrul acestei politici un ansamblu de tehnici de selectie suficient de bine gandita. Sarcina mea expresa, in care m-am angajat de indata cu toata fiinta, a fost si ramane (in permanenta slefuire) inaltarea acestui ansamblu de tehnici de selectie la rangul cel mai inalt de arhitectura manageriala de selectie bine gandita, flexibila, adaptabila, mereu self-consistenta si mereu consistenta cu realitatea (elementar asimilabila) sociala-politica-economica in perpetua schimare. Actualmente in cadrul Serviciului Dezvoltarea Colectiilor s-a stabilizat un nucleu de selectie alcatuit din patru oameni. In cadrul acestui nucleu s-au impartit domeniile de selectie judicios si de comun acord de pregatire profesionala si pe competenta, insa aceasta impartire nu e batuta in cuie, ci   e permeabila si flexibila, fiecare membru al nucleului fiind abilitat sa faca propuneri de selectie si in afara domeniilor ce i-au revenit in functie de cunostiintele sale si in functie de cultura sa. In felul acesta se realizeaza o emulatie selectiva si o complementaritate selectiva absolut benefice, fiindca (in chip evident) opt ochi vad mai bine decat doi si patru capete gandesc mai bine decat unul singur. Ceea ce urmeaza - esenta acestei lucrari - priveste direct acest nucleu de selectie si este deja fapta vie nu simplu deziderat - nu simpla teorie.

Procesul de selectie

       Munca in cadrul nucleului de selectie de la Serviciul Dezvoltarea Colectiilor al BCU din Bucuresti consta in achizitia de documente: primordial carti si publicatii electronice, dar pe partea conceptuala - creatoare nu pe partea strict tehnica (sau in orice caz in mai mica masura pe partea strict tehnica), avand trei aspecte firesc impletite - trei actiuni informativ-modelatoare tripartit coordonate:
I. Informarea cuprinzatoare;
II. Analiza atat ad-hoc cat si sistematica a colectiilor;
III. Selectia centralizator-ierarhizatoare multidisciplinara intemeiata pe primele doua actiuni si finalizarea ei in comenzi ferme.

I. Informarea cuprinzatoare

1. Investigarea profilului de interes al beneficiarilor:
    a) cunoasterea in masura posibilitatilor a programelor de invatamant si, in general, a necesitatilor educationale ale filialelor Universitatii din Bucuresti prin contact cu cadrele didactice, bibliotecarii si, uneori, chiar cu studentii - metoda optima in acest sens este stabilirea unei persoane de contact stabil - bibliotecar la fiecara filiala in parte;
    b) cunoasterea in masura posibilitatilor a temelor si programelor de cercetare proprii filialelor Universitatii din Bucuresti si, eventual, a unor teme si proiecte de cercetare ale altor entitati de invatamant superior si de cercetare interesate intr-o colaborare cu BCU din Bucuresti, ca de pilda: Universitatea Politehnica, Academia de Studii Economice, Universitatea de Medicina si Farmacie, Institutul de Chimie Fizica al Academiei Romane, Institutul de Biotehnologie etc. (am mentionat legaturile mele personale mai importante in decursul anilor de cand lucrez la BCU din Bucuresti), prin contact direct cu cadrele didactice, cercetatorii, bibliotecarii si chiar studentii - la fel ca la punctul I/1/a metoda optima in acest sens este stabilirea unei persoane sau a unui grup de persoane de contact stabil - bibliotecar la fiecare filiala in parte, bibliotecar la fiece alta entitate de invatamant superior, colectiv de cercetatori abilitati in acest sens la fiece alta entitate de cercetare;
    c) identificarea in masura posibilitatilor a celor mai reprezentative edituri romanesti si straine pe criteriul acoperirii tematice corespunzatoare cerintelor atat enciclopedice cat si specializate, si pe criteriul lingvistic (limbi de circulatie internationala) prin contact direct cu bibliotecarii, cadrele didactice, cercetatorii, chiar cu studentii, cat si prin investigatie proprie (pe diverse materiale de referinta specifice).

2. Organizarea fluxului informational de cumulare a solicitarilor conform cerintelor
    a) procurarea de cataloage si alte materiale de informare ale editurilor identificate la punctul I/1/c prin contactarea lor directa ori mediata de intermediari romani si straini, cat si prin mentinerea contactelor deja existente cu asemenea edituri;
    b) organizarea bibliotecii de cataloage de carti straine in ordine alfabetica pe tari, pe edituri in cadrul tarilor si pe domenii in cadrul editurilor, cat si primenirea acestei biblioteci;
    c) organizarea fisierului de prospecte de carti straine pe domenii in ordinea lor alfabetica, cat si primenirea  acestui fisier;
    d) organizarea fisierului de publicatii electronice straine in ordinea alfabetica a editurilor, cat si primenirea acestui fisier;
    e) realizarea unui circuit stabil al diverselor materiale de informare privind aparitiile editoriale (de la editurile reprezentative selectate la punctul I/1/c) catre si dinspre cadrele didactice, cercetatorii si bibliotecaii filialelor Universitatii din Bucuresti, cat si, eventual, ai altor entitati de invatamant superior si cercetare (in masura posibilitatilor si a interesului acestora), circuit prin care cumuleaza, la nivelul nucleului de selectie, dezideratele prioritare pe diverse suporturi;
    f) colectarea unor solicitari mai mult sau mai putin individualizate venite prin Serviciul Comunicarea Colectiilor, prin Serviciul Referinte, prin Serviciul Catalogare si prin Serviciul Cercetare. Metodologie.

3. Informarea financiara
    a) cunoasterea bugetului achizitiei de documente cu partajarile lui specifice cat si a eventualelor lui ajustari;
    b) cunoasterea la momentul potrivit a eventualelor resurse extrabugetare (de regula donatii conjuncturale) pentru achizitia indeosebi de publicatii straine.

II. Analiza atat ad-hoc cat si sistematica a colectiilor

1. Analiza ad-hoc a colectiilor
       Este investigarea pe subiecte prestabilit necesare a bazei de date, investigare prijeluita de alcatuirea comenzilor ferme, de studierea listelor de schimb si a diverselor liste de oferte de la diferitii furnizori si intermediari romani si straini, de trierea unor donatii romanesti si straine, de diverse cumparaturi ocazionale (de la targuri de carte, de la librarii specializate pe publicatii straine si chiar romanesti etc.) si de unele solicitari conjuncturale mai mult sau mai putin individualizate. Aceasta investigare este, in general, combinata: pe titlu, pe cuvant din titlu, pe autor, pe descriptori si pe indici CZU; ea este menita sa evite nedoritele suprapuneri tematice cu exitentul din colectii si sa evalueze gradul de acoperire a colectiilor pe subiectele date in cadrul lingvistico-temporal dat.
        Exemplul cel mai pertinent de asemenea investigare in constituie materialele de referinta pe domenii si pe subdomenii relevante.
        E bine sa se faca o asamblare a rezultatelor acestei investigari intr-un global de relativa densitate a colectiilor prin parti slabe ale lor, prin concentrari si prin goluri ale lor, asamblare supusa, bineinteles, unor primenitoare actualizari.

2. Analiza sistematica a colectiilor
        Este investigarea profesionist specializata a bazei de date pe un domeniu specific, investigare focalizata pe doua axe: relativa configurare a subdomeniilor si subiectelor relevante din respectivul domeniu si stabilirea personalitatilor marcante ale domeniului, romanesti si straine, personalitati pe care se face studiu de colectie pe unitatea centrala si filiale (filialele) specializata (specializate) [adica depistarea lucrarilor (respectivelor personalitati) existente in unitatea centrala si comparativ filiala (filiale) respectiv (respective) si stabilirea, si dupa consultarea unor materiale de referinta, cataloage si altor materiale informative corespunzatoare, a lucrarilor (respectivelor personalitati) inexistente in unitatea centrala si, in consecinta, urmarirea achizitionarii macar a unora dintre aceste lucrari (ce lipsesc din unitatea centrala) pe diverse cai disponibile, inclusiv prin eventualele transferuri de la filiala (filialele) respectiva (respective), preocupare ce se cere actualizata si continuata indefinit].
        Inceputul l-am facut cu domeniul fizica. In primul rand am parcurs toata baza de date pe indicele CZU 53 si am selectat titlurile semnificative pentru acces liber la raft, inchegand in acelasi timp un soi de harta sinoptica de distribuire a materialului informativ pe subdomenii si pe subiecte relevante in cadrul lingvistico-temporal propriu. Acest fel de harta infatiseaza clar atat concentrarile cat si rarefierile colectiei de fizica. Concluzia certa care se impune in urma acestei analize este distribuirea relativ echilibrata a materialului informativ al colectiei de fizica, fara discrepante mari intre subdomenii si intre subiecte in cadrul lingvistico-temporal amintit, cu necesara precizare a singurului dezechilibru major: acela dintre ponderea publicatiilor tiparite pe hartie si ponderea publicatiilor electronice (care este, intr-adevar, extrem de mica - din cate stiu eu, toate publicatiile electronice de fizica sunt materiale anexate unor carti). Viitorul reclama, in masura posibilitatilor, reducerea acestui dezechilibru pe baza unei documentari aprofundate calitativ-tehnice si a unei judicioase repartitii a resurselor financiare disponibile.
        In al doilea rand, printr-un studiu complex si competent (implicand "defrisarea" multor materiale de referinta generale si de specialitate, a multor materiale informative istorice si de sinteza tehnica si nontehnica, a multor cataloage, repertorii si materiale promotionale, cat si ampla si bine coordonata folosire a tuturor cunostintelor profesionale proprii de fizica acumulate de-a lungul vietii), care a insemnat un intens efort analitico-creator de echilibrare a ponderilor geografice si calitativ tematice de consistenta (sintetico-analitica) ale personalitatilor marcante ale domeniului fizica, am stabilit personalitatile de mare relevanta romanesti si straine ale domeniului fizica, selectand 30 fizicieni romani si 52 fizicieni straini (nu toti neaparat laureati ai premiului Nobel pentru fizica). Am cercetat existentul de titluri ale tuturor acestor personalitati in unitatea centrala si am finalizat cercetare (comparativ, fireste, cu unitatea centrala) in privinta fizicienilor romani selectati atat la Biblioteca Facultatii de Fizica cat si la Biblioteca Institutului Central de Fizica. Urmeaza sa continui investigatia in privinta fizicienilor straini selectati la aceste doua biblioteci si sa prezint un raport final conducerii BCU din Bucuresti.

III. Selectia centralizator - ierarhizatoare multidisciplinara intemeiata pe primele doua actiuni si finalizarea ei in comenzi ferme

        Selectia este incununarea sintetico-creatoare a primelor doua actiuni (I si II) intemeindu-se firesc pe ele. In timp mi-am arhitecturat un sistem de criterii de selectie bazat pe politica globala de achizitii si de interese a Bibliotecii Centrale Universitare din Bucuresti, sistem coerent-rational-flexibil adaptat realitatilor sociale, culturale, stiintifice, politice si economice ale Romaniei aflate in continua primenire. Acest sistem e intrutotul firesc dedicat slujirii utilizatorilor cu nevoile lor actuale si potentiale.
        Cand selectez un document am de la sine in minte segmentul de utilizatori carora li se adreseaza, cautand sa prefigurez un complex de necesitati ale acestora pe care respectivul document sa le implineasca, modeland optiunea in sine cu intregul sistem de criterii de selectie avand doua axe fundamentale: valoarea intrinseca de intrebuintare a documentului si constrangerea financiara implicata (ce-i drept atenuata mult in cazul achizitiilor prin schimb si anulata la donatii si transferuri).
        Din punctul de vedere al unui membru al nucleului de selectie, selectia este proprie (facuta de el insusi pe cont propriu, alcatuita in buna masura din selectia pe listele de schimb pentru unitatea centrala si din selectia pe unele donatii) si parteneriala(facuta de partenerii de selectie: indeosebi filialele Universitatii din Bucuresti, unele servicii din unitatea centrala mentionate la punctul I/2/f si, uneori - in masura posibilitatilor, alte entitati de invatamant superior si cercetare, in cadrul stabilit de punctele I/1/a si I/1/b). Selectia parteneriala este facuta pe cataloage si prospecte furnizate partenerilor de catre nucleul de selectie (in cea mai mare parte) sau pe cataloage, prospecte si alte surse de informare apartinand acestor parteneri si remise nucleului de selectie. Trebuie instaurat si chiar s-a instaurat un flux bine articulat de cataloage si prospecte de documente intre nucleul de selectie si partenerii de selectie. Se cuvine subliniat faptul ca selectia proprie este multidisciplinara (in limitele competentei fiecarui membru al nucleului de selectie) si se intemeiaza pe o cultura bogata si pe intuitie sigura a valorii autentice, ambele formate in timp prin deprindere; selectia proprie urmeaza linia selectiei parteneriale si o completeaza organic, dand cuvenita proritate selectiei parteneriale in fata optiunilor proprii. Selectia proprie acopera, de asemenea, cataloagele si prospectele din dotarea nucleului de selectie, atat in momentul inregistrarii in biblioteca de cataloage si/sau al inserarii in fisierul de prospecte (investigarea lor generala prin rasfoire cu unele cristalizari optionale notate) cat si in momentul comenzilor ferme (cand optiunile se definesc: se precizeaza si se ordoneaza). Selectia proprie cuprinde si cartea romaneasca, inca din faza de semnalare la Serviciul Dezvoltarea Colectiilor pe domeniile repartizate fiecarui membru al nucleului de selectie conform competentei sale profesionale pentru unitatea centrala (si atunci cand se crede de cuviinta direct in acces liber la raft, mentionandu-se in scris expres acest fapt pe fisele de semnalare din cartile selectate astfel), nelipsind, atunci cand se socoteste de cuviinta, si sugestii alte domenii decat cele repartizate conform competentei profesionale, sugestii intemeiate pe cultura personala si pe flerul personal, calitati dobandite in timp si munca.
        Actiunea de selectie implica si actiunea de verificare directa a optiunilor parteneriale si a optiunilor proprii in baza de date si, atunci cand este cazul, in catalogul de serviciu (cazul completarii retrospective a colectiilor din liste de schimb, din donatii sau din diverse cumparaturi de profil) pentru evitarea nedoritelor dublari ori parazitari tematice cu existentul din colectiile unitatii centrale. Munca la comenzile ferme are trei laturi:

1. Centralizarea - ierarhizarea optiunilor parteneriale si optiunilor proprii: centralizarea este ordonarea tuturor optiunilor dupa provenienta si treirea lor pe criteriul relevantei pentru biblioteca (adica pentru utilizatorii ei) - activitate de inalta raspundere creatoare, ingloband intr-un tot firesc si organiz toate fatetele actiunilor I si II; ierarhizarea optiunilor pe prioritati (de regula doua proritati 1 si prioritatea 2) este o actiune extrem de complexa si extrem de subtila - pur creatoare, imbinand pe cat posibil deplin liber coordonat criteriul valorii autentice si criteriul financiar, adica urmarind cat se poate de firesc o optimizare a acestei ierarhizari in sensul deciziei de a achizitiona cat mai multe documente relevante (autentic valoroase pentru comunitatea de utilizatori ai bibliotecii) cu bani cat mai putini;

2. Verificarea directa a optiunilor parteneriale si proprii in baza de date si, dupa caz, in catalogul de serviciu: aceasta se completeaza cu o investigatie ad-hoc a bazei de date pe cuvant din titlu, pe descriptori si, uneori, pe anumiti indici CZU pentru evitarea suprapunerilor tematice si pentru conturarea gradului de acoperire tematica a colectiilor;

3. Ordonarea titlurilor final selectate in comanda ferma: titlurile final selectate se grupeaza pe tari (daca e o comanda multinationala), pe edituri ordonate alfabetic in cadrul unei tari, iar in cadrul editurilor se ordoneaza dupa ISBN sau dupa un alt criteriu ad-hoc (eventual cel alfabetic dupa vedeta consacrata a documentului) in cazul documentelor ce nu poseda ISBN; de asemenea, se calculeaza suma totala aferenta acestor titluri, urmarindu-se incadrarea ei stricta in resurselor financiare disponibile si se face, dupa caz, o conversie a valutei straine in straine in lei corespunzator zilei comenzii ferme, urmand sa se faca ulterior o eventuala ajustare a acestei conversii la cursul corespunzator zilei (zilelor) sosirii (pe transe sau intregi) a comenzii ferme.
        Nucleul de selectie se structureaza pe colaborarea-coordonarea fireasca-egala-flexibila-permanenta a membrilor sai, supervizata atent-discret-competent de seful Serviciului Dezvoltarea Colectiilor impreuna cu conducerea BCU din Bucuresti. Nucleul de selectie e continuu si firesc racordat la fluxul informational sistematic al BCU din Bucuresti si, in general, la fluxul informational sistemic social romanesc si mondial.
        Un ajutor de nepretuit pentru nucleul de selectie il constituie, daca acest lucru va fi aprobat, in masura posibilitatilor, de conducerea BCU din Bucuresti, baza-test de precomenzi (adica totalitatea optiunilor parteneriale si proprii centralizate-ierarhizate, la prima mana, in contextul complexului multifatetar al actiunilor I si II si ca prim nivel al actiunii III, din care, ulterior, se vor face selectiile intermediare si selectiile finale, atunci cand este cazul, pentru comenzile ferme in limita sumelor de bani disponibile) implementata computerizat de pe fisele clasice scrise manual, baza-test care trebuie sa fie cat mai practic arhitecturata si articulata, oricand accesibila, sistematic actualizata-primenita-modelata. Avand la dispozitie acest instrument digitalizat, nucleul de selectie e apt sa raspunda prompt si sigur la orice necesitati ale fluxului informational sistemic al BCU din Bucuresti in cadrul foarte larg al fluxului informational sistemic social romanes si mondial.

        In esenta selectam cu precadere ceea ce:
        - se potriveste optim ca nivel de continut si de solicitare cu tinuta academica a bibliotecii (adica armonia si echilibrul cu profil universitar indeosebi umanistic);
        - se incadreaza optim ca nivel de pret in realitatea financiara a bibliotecii (adica posibilitati pecuniare relativ restranse).

        In esenta deselectam cu precadere ceea ce:
        - contrasteaza prea puternic ca nivel de continut si de solicitare cu tinuta academica a bibliotecii (adica armonia si echilibrul cu profil universitar indeosebi umanistic);
        - contrasteaza prea puternic ca uzura morala (si uneori si fizica) cu tinuta academica a bibliotecii (adica armonia si echilibrul cu profil universitar indeosebi umanistic).
        
        Deselectia se face prin inspectarea atenta-lucida-rationala atat a depozitelor cat si a evidentelor de circulatie a documentelor.
        Intre selectie si deselectie (dat avand caracterisitici si din una si din cealalta) se situeaza luarea deciziilor de sistare a achizitionarii unor seriale cat si luarea deciziilor de reluare a achizitionarii unor seriale anterior sistate de la achizitie. Ambele categorii de decizii se iau in baza unor semnale clare-irefutabile de nesolicitare sau dimpotriva de solicitare venite din partea utilizatorilor bibliotecii si, fireste, dupa o raportare atenta-lucida-rationala la bugetul bibliotecii.
        Atat selectia cat si deselectia se efectueaza conform informarii proprii cat mai cuprinzatoare asupra nevoilor actuale si de perspectiva ale utilizatorilor actuali si potentiali ai bibliotecii, conform cunostintelor proprii acumulate, conform culturii proprii imbogatite permanent si conform flerului profesional propriu slefuit permanent. In esenta actul selectiv-deselectiv este un act sintetic-subiectiv-creator, insa obiectiv intemeiat pe o analiza atenta-lucida-rationala de lunga durata - o analiza practic permanenta a fenomenului lecturii indiferent de suportul sau fizic (adica luand in condiderare nediscriminitoriu toate suporturile fizice de actualitate). Atat selectia cat si deselectia sunt procese continuu perfectibile.

        Procesul de evaluare a selectiei

        In continuare conturez o evaluare a selectiei, evaluare bazata pe criterii calitative si cantitative [conform referintei bibliografice(5)], evaluare ce este si ea fapta vie.
        Precizez ca aceasta evaluare de selectie se face cu documentul fizic sub ochi si sub supraveghere, si nu din pagini informative. Preambulul ce trebuie facut justifica stringenta evaluarii selectiei in contextul universului informational (5): "Pe scurt, informatia este o punte de legatura intre spirit si materie, natura spiritului uman implicand o nevoie acuta si permanenta de informare documentar, aspiratie profunda si niciodata satisfacuta pe deplin. Biblioteca universitara vine in intampinarea acestei necesitati specfic umane, deosebit de stringenta, ea fiind, intr-o anumita acceptie (acceptia culturala enciclopedica), o colectie structurata de documente (ansambluri modulate de informatii) ce slujesc direct si uneori mediat o comunitate studioasa proprie ca instruire. Arhitectura colectiilor sale se construieste printr-o politica de achizitii si eliminari, rational si armonios racordata la realitatile socio-culturale si profesionale specifice acestui de biblioteca. Factorul esential al acestei politici il reprezinta selectia documentelor, selectie care trebuie sa tina seama intr-o maniera judicioasa atat de nevoile reale ale beneficiarilor cat si de constrangerile inerente bibliotecii: insuficienta fondurilor financiar, limitarea spatiilor de depozitare si de lectura, uneori chiar slaba dotare tehnologica si materiala. Pentru a preveni uzura, redundanta si retardarea informationala a colectiilor, pentru a evita scaderea eficientei serviciilor oferite beneficiarilor nostri actuali si potentiali, selectia documentelor trebuie supusa unei evaluari calitativ-cantitative permanent actualizate in contextul universul informational in masura in care acesta se schimba si se imbogateste mereu. Eficienta unei astfel de evaluari presupune o anumita inclinatie spre perfectiune, ea impunand in acelasi timp o metodologie in egala masura simpla si optima, intemeiata pe un sistem bipolar selector-beneficiar care acorda prioritate acestuia din urma. Acest sistem dinamic si coerent de apreciere creatoare imbina organiz parametri orientati atat calitativ cat si cantitativ.
        Voi mentiona in continuare acesti parametri atat din perspectiva selectorului cat si din cea a utilizatorului selectiei, urmarind sa obtin astfel judecati de valoare specifice fiecareia dintre cele doua perspective de abordare a actului selector. Tinand seama de specificul fiecarei perspective, voi media relatia dintre aceste doua unghiuri de vedere, asigurand armonizarea si echilibrarea lor fireasca".
        Iata ansamblul parametrilor calitativ esimatori ai selectiei documentelor (indiferet de domeniu si de suport fizic), ansamblu optim autocorelat-autocorelant:

1. Caracterul valoric-sinergic (factorul axiologic)
        Acest factor desemneaza valoarea optim asimilabila pentru fiecare studios  si probeaza cel mai bine discernamantul si flerul selectorului in alegerea facuta. Bibliotecarul isi formeaza o imagine echilibrata, modelatoare a documentului ales sau de ales, sintetizand documentat cerintele utilizatorilor cat si evolutiile, poate chiar revolutiile, din aria tematica a documentului, aspecte pe care un bun selector trebuie sa si le aproprie optim. Aceasta imagine este "redata" utilizatorilor prin canale potrivite de comunicare conform organizarii interne a fiecarei biblioteci. Beneficiarul valorizeaza pozitiv selectia operata de bibliotecar prin interesul pe care i-l trezeste, conjunctural sau permanent, un document anume si prin folosirea lui in consecinta, fapt ce contribuie la cresterea fidelitatii utilizatorilor fata de biblioteca cat si la cresterea frecventei de consultare a colectiilor sale. Perceperea unitatii explicit-implicit ce individualizeaza un document este decisiva pentru o evaluar corecta si optima a continutului creator esential al documentului selectat.

2. Caracterul sistemic (factorul ontologic)
        El se refera la armonizarea documentului selectat cu ansamblul cuceririlor tematice specifice lui in materie de cunoastere. Operand selectia, bibliotecarul-selector urmareste sa incadreze optim respectivul document in ansamblul tematic al documentelor inrudite aflate deja in colectiile bibliotecii, dar si in perimetrul ontologic interferential ei: colectiile altor biblioteci si centre de documentare conectate la sistemul informatic national si international (incadrare determinata continuu si firesc de criteriul ineditului si al complementaritatii). Se localizeaza astfel adresele la care pot fi indrumati utilizatorii pentru gasirea informatiilor de care sunt interesati. Beneficiarul obtine in consecinta documentarea dorita din perspectiva intereselor sale de cercetare, dobandind si certitudinea ghidarii si jalonarii judicioase a cautarilor sale de atingere a tintei propuse demersului sau studios.

3. Caracterul cognitiv (factorul gnoseologic)    
        Se referea la folosinta documentului intru cunoastere. Facand alegerea, selectorul concretizeaza posibilitatea informarii structurate a utilizatorilor actuali si potentiali ai bibliotecii, ridicand permanent nivelul gnoseologic creator esential al documentelor selectate. Un bun selector trebuie sa aiba capacitatea de a intui si de a observa noi cuceriri omenesti fundamentale in materie de cunoastere, stimuland prin selectia operata aspiratia cognitiva spre desavarsire, specifica spiritului uman. Cautatorul de informatie primeste binefacerile stiintei gasind raspunsurile, mai mult asteptate, la framantarile propriei curiozitati intelectuale. Aceasta satisfactie superioara il determina sa treaca la aplicarea directa a celor insusite, cucerindu-se astfel areale necunoscute printr-un efort constient si/sau colectiv.

4. Caracterul interdisciplinar (factorul polivalent)
         El reprezinta tendinta fireasca spre globalitate. Bibliotecarul-selector incurajeaza prin selectie orientarea fundamentala catre exhaustivitate, catre abordarea multifatetata, multidisciplinara a unui subiect, fapt ce lasa loc contibutiilor personale ale utilizatorilor in acest sens, catalizand gandirea conectiva a utilizatorilor. Beneficiarul isi intemeiaza o viziune holistica a realitatii, aplicabila prin si chiar asupra documentului ales, viziune ceruta de confirmarea substantiala a unor idei proprii ori asimilate propriu si de aflarea unor adevaruri noi.    

5. Caracterul creator (factorul constructiv)
         Se refera la libertatea constienta de a construi - de a crea, libertate tipica dumnezeirii omenesti. Alegerea bibliotecarului-selector ii indeamna pe utilizatori la zidiri launtrice cu finalitate practica, ei folosind instrumentele si sensurile inedite proprii documentului ales. Beneficiarul, parcurgand universul informational al documentului, isi cristalizeaza noi izbanzi cognitive elaborand restructurari interioare si exterioare izvorate in sir cauzal din noile informatii primite.

6. Caracterul prospectiv (primul factor temporal strategic)
        Acest factor se defineste drept strategia conturarii viitorului. Studiind mareea e cerinte ale utilizatorilor, evolutiile (chiar revolutiile) din fiece domeniu si piata editoriala, bibliotecarul-selector propune prin optiunile facute, o alcatuire prospectiva de linii de forta unificatoare intru atemporalitate. In consecinta acestei propuneri invesnicit anticipatoare, beneficiarul isi formuleaza un caleidoscop vizionar in spatiul si timpul documentului cercetat sau chiar intr-un orizont tematic mult mai larg. In felul acesta ceea ce parea doar un vis indepartat - prea indepartat sa fie adevarat - prinde treptat viata o data pentru totdeauna unind prezentul cu viitorul intr-o maniera dinamica-monolitica.

7. Caracterul retrospectiv (al doilea factor temporal strategic)
        Acest factor se defineste drept strategia revalorizarii trectului. Dupa o documentare bine pusa la punct (informatii despr noi oferte ale anticariatelor, noi oferte de transfer, noi oferte de schimb, noi oferte de multiplicare, cu precizarea ca toate aceste sapte categorii de noutati sunt optim calchiate unei istorii cu adevarat sine ira et studio indiferent de departarea mai mare sau mai mica fata de prezent si chiar fata de viitor: "Viitorul si trecutul / Sunt a filei doua fete / Vede-n capat inceputul / Cine stie sa le-nvete; / Tot ce-a fost ori o sa fie / In prezent le-avem pe toate") bibliotecarul-selector sugereaza unghiuri noi si sensuri noi de abirdare a valorilor revalatoare ale trecuturlui prin alegerea unui document (sau a unei pluralitati autocoordonate-autocoordonante de documente) ce completeaza si revalorizeaza aceste jaloane istorice revelate-daruite-mostenite ce trebuie pastrate-diseminate-imbogatite-invesnicite cu sfintenie. Comunicand armonios si echilibrat cu selectia facuta, beneficiarul regandeste si va regandi mereu semnificativ patrimoniul cultural (stiintific, tehnic, artistic, religios) al umanitatii, valorizand plenar reorientarea traditiilor in lumina specifica prezentului, unind astfel prezentul cu trecutul in chip dinamic-monolitic.
        Coroborand organic cei doi factori temporali strategici se obtine o conceptualizare optim-holistic-dinamic-monolitic intraintegranta a triadei temporale trecut-prezent-viitor, conceptualizare ce determina pur si simplu substantial linistea atemporalitatii.

8. Caracterul etic (factorul ecologic)
           Se refera la acuratetea-acribia-corectitudinea-demnitatea-inomenirea informationala optima a documentului ales (sau a documentelor alese) intru etica-justetea socio-culturala (inclusiv politica) atotcuprinzatoare. Selectorul si beneficiarul selectiei conlucreaza prin optiunea studioasa facuta, fiecare dupa propia putinta, la tranformarea in realiztate irefutabila a nazuintei indelungi si arzatoare catre o societate si o cultura optim curate din punct de vedere moral (adica structural-fenomenologic), sufletesc si spiritual, pe scurt o societate si o cultura optim curate in chip pur si simplu substantial (ecologic), conditie sine qua non a supravietuirii demne, decente, libere si consecvente intru sine a omenirii pe pamant. Pentru a contribui la crearea unui climat sanatos, armonios, echilibrat, benefic si optim de convietuire si conlucrare a oamenilor, dar si de coabitare a fiecaruia in parte cu mediul ce ii este propriu cat si a tuturora cu mediul general terestrial-atmosferic-marin, informatiile laolalta selectate trebuie sa contina idei elevate, umanitare, de o inalta tinuta morala si spirituala,
        Acesti opt parametri calitativ-estimatori ai selectiei operate in fluxul informational trebuie corelati reciproc (reciproc individual-asamblat) si culate aspecte de asta data orientate individual-asamblat prioritar spre cantitativ. In acest fel demersul evaluativ al selectiei de documente va fi mai bine conturat si inteles. Prin urmare iata ansamblul parametrilor cantitativ estimatori ai selectiei documentelor (indiferent de domeniu si de suport fizic), ansamblu optim autocorelant-autocorelant:

1. Caracterul circulant (factorul statistic-dinamic)
         Se refera la cea mai simpla si concreta estimare a actului selector (fara ca aceasta sa decida irefutabil valoarea de intrebuintare a documentului), priveste masura de utilizare statistico-dinamica (in timp) a documentului selectat. Mai exact acest factor indica numarul de utilizatori care au consultat publicatia respectiva intr-un interval de timp dat (un am calendaristic, un an universitar, o luna calendaristica, o saptamana calendaristica, o zi calendaristica). Statistica este efectuata de Serviciul Comunicarea Documentelor si constituie pentru bibliotecarul-selector un paramentru pur, simplu si revelator al muncii sale, desigur coroborat cu toate celelalte estmari deja mentionate cat si cu celelalte care urmeaza (individual la individual si asamblat la asamblat). Statisitica de biblioteca scoasa actualmente preponderent computerizat, deci cu facilitatile-hiperlinkurile digitale de rigoare, ingaduie arhitecturarea unei imagini clare-irefutabile a masurii mai mult sau mai putin potrivite (identitatii de sine a respectivei institutii) de integrare culturala (stiintifica-tehnica-artistica-religioasa)-economica-politica-uman individuala si/sau colectiva a respectivei biblioteci cu organismul social civilizatoriu atotcuprinzator. Masura acestei integrari restructureaza, coordoneaza, orienteaza, determina prospectiv biblioteca si, totodata, ii ingaduie autodefinirea retrospectiva si actuala ca entitate sistemica atat autonoma (moral-spiritual) cat si, in chip stringent, larg social (moral-spiritual) cooperanta. Iarai si iarasi si iarasi trecutul, prezentul si viitorul nu diverg sub nici o forma si sub nici un motiv, ci, dimpotriva, converg absolut organica-armonios-echilibrat-benefic-optim intru evokutia fireasca a universului informational.

2. Caracterul expectativ (factorul de intampinare)
         Acest factor indica orizontul de interes individual si statistic comparat al cautatorilor intru adevar fata de documentele consultate. Mai precis statistica de biblioteca digitalizata poate spune, cel putin in principiu, de cate ori a solicitat spre consultare o aceeasi persoana acelasi document intr-un interval de timp dat (un an calendaristic, un an universitar, o luna calendaristica, o saptamana calendaristica, o zi calendaristica), dar si cate persoane si de cate ori fiecare in parte au solicitat spre consultare acelasi document intr-un interval de timp dat (un an calendaristic, un an universitar, o luna calendaristica, o saptamana calendaristica, o zi calendaristica). Venind in intampinarea asteptarilor utilizatorilor, bibliotecarul-selector isi dimensioneaza organic activitatea penduland relational firesc [cu informarea intru cerintele actuale si de perspectiva ale beneficiarilor actuali si potentiali ai bibliotecii, cu informarea intru selectie pe instrumente de referinta si de semnalare corespunzatoare pe care le vehiculeaza catre si dinspre cei interesati, cu centralizarea-verificarea-trierea-clasificarea pe prioritati (implicit stabilirea formei si structurii finale a comenzilor ferme) atat a dezideratelor scrise (in format bibliografic prestabilit si standardizat) ale colaboratorilor sai intru selectie la toate nivelele si din toate locurile cat si a dezideratelor scrise (in acelasi format bibliografic) si stabilite de el individual in baza acumularilor proprii si a flerului profesional personal, si cu promovarea-publicitatea documentelor deja achizitionate in temeiul selectiei cuprinzatoare anterior amintite cat si a altor documente inrudite din colectiile bibliotecii fata de cercuri cat mai largi si cat mai diverse de beneficiari] intre contacte nemediate cu Serviciul Referinte si cu Serviciul Comunicarea Colectiilor, contacte nemijlocite cu filialele bibliotecii si contacte directe cu studenti, cadre didactice, cercetatori, donatori, ofertanti si tot soiul de specialisti, profesionisti si experti; toate acestea alcatuind de la sine-in sine-prin sine un sistem flexibil si coerent strucurat pot garanta raspunsul optim la asteptarile beneficiarilor.

3. Caracterul relational (factorul coeziv)
           Acest factor arata capacitatea de relationare interprofesionala, de coezivizare sociala a unui document consultat. Mai exact statisitica de biblioteca digitalizata poate spune, cel putin in principiu, la un acelasi document cate persoane l-au consultat precizand distributia acelor persoane pe varste, sexe, profesiuni, categorii si clase sociale intr-un interval de timp dat (un an calendaristic, un an universitar, o luna calendaristica, o saptamana calendaristica, o zi calendaristica), si, de asemenea, (aceeasi statistica de biblioteca) poate ierarhiza comparatistic (cel putin in principiu) documentele consultate dupa numarul de persoane ce le-au consultat si specific (in juxtapunere) dupa distributia acelor persoane pe varste, sexe, profesiuni, categorii si clase sociale intr-un interval de timp dat (acelasi cinci tipuri de intervale temporale). Beneficiarii se unesc magnetic in jurul focarelor de interes documentar autentice si benefice, cercetandu-le individual ori in echipe. Ei conlucreaza printr-o comunicare libera, fara polemici ori confruntari artificiale si sterile, cu respectarea perspectivelor personale complinitoare. Bibliotecarul-selector urmareste normal si asigura firesc, direct sau mediat, propagarea sociala si efectul rodnic al ideilor-forta puse in circulatie de documentul selectat (sau de documentele selectate), incununare rostuita a muncii sale.

4. Caracterul constrictiv bugetar (factorul financiar)
          El priveste masura corelarii cat mai precise a nevoilor utilizatorilor cu dimensiunea bugetului alocat si cu prospectarea altor surse de venituri. Mai precis statisitica de biblioteca digitalizata poate spune numarul total de documente achizitionat de biblioteca intr-un interval de timp dat (aceleasi cinci tipuri de intervale atemporale), distributia lor pe tipul de suport fizic (hartie, CD-ROM, on-line), distributia lor pe tipuri de documente (carti, seriale), distributia lor pe tipuri de cai de achizitie (cumparatura, donatie, transfer, schimb, imprumut, multiplicare), distributia lor pe unitatile componente (unitatea centrala si filiale), distributia lor pe provenienta resurselor financiare de achizitie (bugetul de stat alocat, resursele extrabugetare proprii, donatiile si parteneriatele institutionale si particulare autohtone si internationale), cat si toate combinatiile posibile ale acestor cinci distributii, toate acestea intr-un interval de timp dat (aceleasi cinci tipuri de intervale temporale). De asemenea statistica de biblioteca digitalizata poate infatisa, cel putin in principiu, numaruk total e solicitanti ai serviciilor bibliotecii intr-un interval de timp dat (aceleasi cinci tipuri e intervale temporale) si, din acest total de solicitari, cate au fost favorabil rezolvate pe lor, cate au fost rezolvate treptat in timp, cate au fost indrumate spre alte adrese cooperante si cate au fost complet declinate-nerezolvate. Problemele cu care se confrunta biblioteca trebuie explicate celor ce solicita serviciile bibliotecii printr-un continuu dialog constructiv si cooperant. Astfel beneficiarul va intelege dificultatile materiale ce stau in calea bibliotecii incadrandu-si chibzuit doleantele in posibilitatile ei pecuniare, venind chiar in sprijinul acestei institutii prin orice fel de donatie sau relatie. La randul sau selectorul trebuie sa cunoasca esential orientativ atat colectiile bibliotecii si caracteristicile comunitatii careia aceste colectii i se adreseaza sau i se vor adresa, cat si resursele financiare anuale si conjuncturale ale bibliotecii.
Privind atent-lucid-rational cei patru parametri cantitativ estimatori ai selectiei documentelor reiese ca ei se pot reduce (in ultima instanta prin faptul ca toti patru sunt dati de aceeasi statistica globala si specializata e biblioteca digitalizata) la unul singur pe care e bine sa-l numesc generic: caracterul comunicational (factorul statistic-dedicat).
Procesul evaluativ operat in fluxul informational decurge in ambele sensuri de la bibliotecarul-selector catre beneficiar si invers. Asadar factorul corelativ supracategorial ce asigura armonia-optimitatea calitativ-cantitativ in acest demers asupra selectiei este tocmai conlucrarea liber-autentic-originar-constient-reciproc productiva-consimtita-benefica a acestor doi poli: selectorul si beneficiarul, ultimul avand prioritate absoluta, fiindca el reprezinta insasi ratiunea de a fi atat a procesului de selectie cat si a procesului de evalure a acesteia. Aici elementul subiectiv este crucial, el intemeind o buna selectie pe comuniunea de idei profunda intuitiv-deductiva intre cei doi parteneri mentionati mai sus. Numai aceasta comuniune confirma selectia operata ca si evaluarea ei ulterioara, in timp ce rezonanta spirituala superficiala a celor doi interactivi le infirma pe amandoua.
Dau in continuare o schema reprezentationala geometrica foarte simpla a procesului evaluativ al selectiei complet autocoordonat-autocoordonant, (pe cele doua nivele: calitati si cantitatic), in care se vede foarte limpede si foarte sugestiv comunicarea-impartasirea totului cu totul.

 

Dau acum cateva exemple pertinente ce evidentiaza o judicioasa-optima evaluare a selectiei (fapta vie nu simplu deziderat - nu simpla teorie) impreuna cu deciziile pe care acest proces le-a impins si le impune mereu.
Din discutiile purtate personal (nefugitiv) cu studentii, cu cadre didactice de profil si nu numai, din relatarile custozilor si din verificarea statisticii de biblioteca (ca si din cercetarea personala atenta-lucida-rationala-a fondo a titlului respectiv) am constatat consultarea foarte frecventa intr-o relativ larga paleta umana (relativ la alte titluri) a primelor trei volume din lucrarea "Encyclopedie philosophique universelle" publicata la Presses Universitaires de France. In baza acestor confirmari clare si irefutabile s-a hatarat plasarea ei in sala cu acces liber la publicatii corespunzatoare domeniului ei pentru facilitarea consultarii, stabilindu-se totodata printre prioritatile Serviciului Dezvoltarea Colectiilor achizitionarea volumului 4 recent aparut la aceeasi editura.
Din motive si confirmari similare, avand si girul filialelor respective, s-a hotarat continuarea achizitionarii tratatelor fundamentale: "The Mycota: a comprehensive treatise on fungi", "Enzyme Handbook" si "Encyclopaedia of Mathematical Sciences". Astfel noi volume din aceste lucrari aparute la Springer-Verlag au fost incluse prioritar in diverse comenzi Springer ce au fost in totalitate onorate.
Dar cel mai elocvent exemplu, indeosebi pe partea calitativa a demersului evaluativ, este selectia personala atenta-lucida-rationala pentru acces liber facuta pe domeniile astronomie, fizica si matematica, in care aproape 3000 de carti mi-au trecut prin maini si sub ochi (unele chiar de mai multe ori), pentru anumite titluri facandu-se si sondari corespunzatoare in statistica de biblioteca, rezultand un tot selectiv coerent si unitar. Este o performanta deloc de neglijat, e o izbanda de exceptie ordonatoare si selectoare a puhoiului informational ce caracterizeaza aceste trei domenii, izbanda ce nu trebuie sub nici o forma si cu nici un chip trecuta cu vederea, fiindca este, in ultima instanta, izbanda ordinii mentale regulatoare asupra haosului exterior si chiar interior ce tindea sa ne copleseasca definitiv si irevocabil, este, metaforic, izbanda luminii asupra intunericului, este, vital, izbanda pe vecie a vietii asupra mortii vesnice care si-a dat, astfel, obstescul si atat de tanjitul sfarsit. Vorbea ceea: Finis coronat opus!...
Aceste experiente mi-au intarit pana la certitudine absoluta convingerea ca trebuie permanentizate preocuparile achizitionarii, pentru absolut toate domeniile proprii bibliotecii noastre, de materiale reprezentative, cu o orientare moderna, restructuranta si optimizanta, acestea interesand in mod deosebit pe beneficiarii nostri actuali si, sunt perfect sigur, si pe cei potentiali.
Concluzionez, in lumina celor expuse mai inante, ca procesul de selectie urmat de procesul de evaluare a acesteia constituie insasi chezasia viabilitatii si afirmarii tot mai pregnante a bibliotecii in ansamblul informational actual si viitor. Pentru a face fata concurentei ridicate ce anima piata de informarii, biblioteca trebuie sa functioneze ca un organism viu: sa primeasca utilul determinat factologic si sa elimine inutilul determinat la fel - vitala primenire fara sfarsit. Viitorul apartine optimizarii, esentializarii, coerentei, realismului, umanismului, substantialismului, calitati ce se pot afirma deplin daca procesul evaluativ insoteste permanent selectia de informatii, finalizandu-se intotdeauna cu decizii de perspectiva judicioase in contextul social el entitatii sistemice respective. Cum putem sa stim indubitabil daca selectia si evaluarea noastra si-au atins scopul? Marturie vor sta salile de lectura permanent (sau aproape permanent) pline, asaltarea de catre cautatorii de informatii a mijloacelor de informare ale bibliotecii si, nu in ultimul rand, aprecierile verbale si chiar scrise ale beneficiarilor nostri. Cu alte cuvinte, confirmarea cea mai clara si mai graitoare a muncii noastre este satisfactia evidenta a utilizatorilor nostri.
Aceeasi arhitectura caracterial-factoriala calitativ-cantitativa (utilizata la evaluarea selectiei) poate fi folosita cu, zic eu, foarte bun randament si chiar trebuie folosita de la sine-in sine-prin sine eficace si al deselectie, dar in sens invers evaluarii selectiei [in sensul confirmarii minimalitatii respectivelor performante calitativ-cantitative ale respectivului depistat inutil document sau al respectivelor depistate inutile documente - depistarea inutilitatii irefutabile este strict imanenta ochiului si flerului acut deselector formate cert intru infailibilitate prin panoramarea atenta-lucida-consecventa tinutei academice a bibliotecii atat a rafturilor de acces lober (unde se deselecteaza accesul liber) si a rafturilor de depozit cat si evidentelor structurate (intru circulatie si intru clasificare tematice) ale bibliotecii].

Concluzii

        Politica globala a Bibliotecii Centrale Universitare din Bucuresti leaga indisolubil invatamantul de cercetare, astfel ca aceasta institutie de mare prestigiu national si mondial este actualmente atat o biblioteca enciclopedica academica cat si o biblioteca enciclopedica de cercetare. Profesor universitar doctor Ion Stoica caracterizeaza sintetic si pertinent legatura organica informtie-invatamant-cercetare (12): "Relatiile informatie-invatamant si informatie-cercetare nu sunt noi. De intotdeauna progresele invatamantului si cercetarii au fost conditionate de cantitatea si calitatea informatiei vehiculate in perimetrele respective, de gradul de adecvare al acesteia la obiectivele concrete ale celor doua procese. Intr-o forma sau alta, aceste conditionari, aceste determinari au fost formulate in reglementarile privind invatamantul si cercetarea, in literatura de specialitate, in viziunile prospective. In perioada moderna relatiile invatamantului si cercetarii cu volumul si calitatea informatiilor au intrat pe fagase organizate, s-au conturat nu doar ca expresie a unei filosofii de proces ci si in functie de evolutiile particulare din fiecare camp. Astazi problemele legate de integrara factorilor informationali in aceste sfere strategice, cum sunt invatamantul si cercetarea, genereaza abordari diverse, bine profilate, produc o literatura abundenta, marturie a importantei relatiei si, mai ales, a posibilitatilor de a gasi solutii profitabile. Util de semnalat este si faptul ca relatia nu este echivoca. Marile campuri de forta pe care le reprezinta invatamantul si cercetarea au impus la randul lor exigente noi transferului de informatii, au intensificat cercetarea legata de tehnologiile informatiei si, in general, legata de dinamica comunicarii (...) Noile exigente, asezate pe temelia recunoasterii suprematiei valorilor si virtutilor competitiei pe un teritoriu al sanselor egale au factu si mai evidenta relatia informatie-invatamant si informatie-cercetare. Numarul abordarilor teoretice si din perspectiva pragmatica a crescut, paleta lor tematica s-a diversificat. Realitatea implicarii informatiei in invatamant si cercetare a devenit, la randul ei, mai stimulativa, iar legaturile mai intense cu miscarea internationala a ideilor au imulsionat in mod evident continutul si ritmurile abordarilor".
Creatia umana trecuta-prezenta-viitoare e determinata fundamental de lectura. Profesor universitar doctor Ion Stoica filigraneaza subtil asupra acestui fenomen-proces (11): "Lectura este un proces creator, nu doar in planul general al cunoasterii, ci si in desfasurarea lui. El cuprinde o arta a reflectiei, o arta a repetitiei, o arta a ritmurilor, si mai mult decat atat. (...) Stil, tehnica si arta, lectura-nevoie, lectura-placere trebuie sa faca parte dintre marile virtuti in actiune din viata fiecaruia. Ea este o cale catre implinire, catre daruire si frumusete". Cand spui fenomenul-lectura spui de la sine - in sine - prin sine biblioteca (11): "Intr-o lume diversa si complexa, cum este cea in care traim, nici o entitate nu pare sa mai poarte semnul intregului. Constiinta planetara se implineste dintr-o insumare de valente, in ierarhii care se sterg si se refac necontenit, printr-o totala dar insesizabila traire   a tuturor pasilor gandului, in zilele limpezi ale istoriei si-n noptile ei cu spaime si monstri, in luminile pure ale visului, in durerile mari si-n daruirile pana-n stea ale inimii. Si totusi, exista alcatuiri, structuri care poarta in ele mai mult decat oricare altele, aceasta incalculabila suma de pasi, de urcusuri si e poticniri, de liniste si vibrarii, de adevar si de frumusete. Acestea sunt bibliotecile, marile colectii, cele in care lumea isi poate vedea chipul ca-n niste oglinzi miraculoase. (...) Marile biblioteci ale vremii noastre sunt mai mult decat toate furtunile de sentimente si decat toate luptele cu inertia. Ele condenseaza identitatea umanitatii, reflecta sensul lumii, sunt paveze mari impotriva singuratatii si nelinistii".
Conform ciclicitatii universale on revient toujours a notre premier amour: universul informational. Profesor universitar doctor Ion Stoica creioneaza fin aceasta alcatuire suprem coerenta - judicioasa - optima - neexclusivista - nemarginita-vesnica (10): "Daca informatia este constitutiva materiei si spiritului, atunci universul din care facem parte este informational. Nici o schimbare de stare nu se produce fara ca acest ceva care este informatia sa nu parcurga un traseu, sa nu produca un impact, sa nu realizeze o relatie. Existenta, reala sau imaginara, se exprima informational, indiferent de nivelul de organizare. In societate aceasta expresie este mai evidenta decat oriunde . Comunicarea sta la temelia tuturor evolutiilor si revolutiilor, defineste prin fluxuri si calitate fiecare actiune. Dar ce este comunicarea altceva decat un transfer de informatii prin intermediul unor coduri si ca urmare a unor permanente si complexe polarizari ? (...)
Universul informatiei nu este un teritoriu exclusivist. Intr-o lume informatizata, cartea nu-si va pierde puterea, chemarea, caldura si taina. Abstractul-concret al cuvantului, alaturat formei maniabile si foarte ergonomice a cartii, ii confera perenitate si o apara de agresiuni, subliniindu-i specificitatea si esentializandu-i continutul. Informatia, "petrolul secolului XXI", cum mai este numit acest agent hotarator al dezvoltarii, face parte, cu universul ei infinit, din destinul universal al fiecarui om al planetei".
Si daca totul a fost spus fara apus, ce ne ramane la urma urmelor de facut? Nu ne ramane decat sa ne perfectionam continuu absolut toate demersurile selective-deselective si evaluative, pentru ca "omul sfinteste locul" si tot el "este masura tuturor lucrurilor" atat a celor intunecate cat si a celor luminiase cu care i s-a marcat devenirea.
In ultima instanta, ca sa ajungem absolut toatele si absolut totii deasupra vremurilor nu trebuie sa uitam nici o clipa scrisa lui Terentiu, dar mai presus e toate trebuie sa facem permanent clipa de clipa - pas de pas fapta vie din aceasta suprema zicere: Homo sum et nihil a me alienum puto". Quod erat demonstrandum!...
       

Bibliografie

Gabriel Firoiu

Serviciul Dezvoltarea Colectiilor. Schimb de Publicatii