În domeniul catalogării-indexării publicaţiilor, pentru stabilirea vedetelor uniforme şi, de cele mai multe ori, a subiectului/-elor unor lucrări, avem nevoie de materiale de referinţă cuprinzătoare şi cât mai recente. 
În cercetarea ISTORIEI ROMÂNIEI, s-a simţit nevoia, la un moment dat, de a fi elaborată o cercetare temeinică a instituţiei domniei. Listele domneşti existente reproduceau fapte pornite de la trei arhetipuri, datorate lui Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu şi Aurelian Sacerdoţeanu, îmbinate în lista publicată în INTRODUCERE la Documente privind istoria României, I, Bucureşti, 1956. 
O temeinică cercetare a instituţiei domniei o face cercetătorul ştiinţific Constantin Rezachevici de la Institutul de Istorie N. Iorga. Bun cunoscător al epocilor istorice, el a publicat la Editura Enciclopedică, în anul 2001, ampla lucrare: Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova: 1324 - 1881. Vol.1 Lucrarea va fi alcătuită din 4 volume:

• volumul I - secolele XIV - XVI
• volumul II - secolul XVII
• volumul III - secolul XVIII
• volumul IV - secolul XIX

Cronologia domnilor din Ţara Românească şi Moldova, de la începutul secolului XIV şi până la 1881 este o cronologie critică, indicând izvoarele şi bibliografia esenţială care stau la baza datelor menţionate. 
În lucrarea sa cercetătorul Constantin Rezachevici pune în lumină, pe de o parte, domni necunoscuţi în trecut şi, pe de altă parte, nu se mai ocupă de domnitorii menţionaţi nejustificat până acum în diverse liste sau lucrări. Un bogat material referitor la ceremoniile medievale legate de persoane domnului: alegerea, întâmpinarea la reşedinţa domnească, învestirea la Poartă, cu tot cortegiul de festivităţi, momentele ridicării la scaun şi alte aspecte legate de jurămintele de credinţă, primirea însemnelor de învestitură, pentru cei care au fost la Poartă etc. completează această valoroasă operă. 
În economia lucrării, domni însemnaţi din Ţara Românească şi Moldova ocupă, uneori, spaţii mai mici decât alţii mai ăuţin însemnaţi din secolele următoare cu care însă sursele de informare au fost mai generoase. 
Luând în considerare numărul mare de domni şi de schimbări de natură dinastică petrecute în Ţara Românească şi Moldova de la începutul sec. al XVI-lea şi până în anul 1881, lucrarea este organizată cronologic, pe epoci.

Volumul I cuprinde:

• Domnia în Ţara Românească şi Moldova
• Preocupări privind cronologia domnilor din Ţara Românească şi Moldova de-a lungul vremii
• Dinastia Basarabilor din Ţara Românească. Sec. XIV-XVI
• Dinastia Drăgoşeştilor şi Bogdăneştilor din Moldova. Sec. XIV-XVI - Ţara Românească şi Moldova
• Un Indice consistent de 51 p.
• Planşe genealogice: - Basarabii 
  - Drăgoşeştii 
  - Bogdăneştii

Nefiind specialistă în domeniul istoriei, lucrarea cercetătorului Constantin Rezachevici: Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova: 1324 - 1881. Vol.1., mi-a fost de un real folos pentru stabilirea vedetei uniforme pentru domnitori al căror nume a avut mai multe variante, putând face trimiteri corecte încât cititorul să se orienteze mai uşor şi mai rapid în regăsirea informaţiilor necesare studiului istoriei. 
Vom exemplifica doar cu două situaţii în care am apelat la cartea de mai sus prezentată:

1. Ştefan Vodă cel Tînăr şi Luca Arbore / de N. Grigoraş. - Iaşi: Editura Academiei R.S.R., 1972. - 27p.; 24cm. 
   Conţine rezumat în lb. franceză. 
   Extras din: Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie "A.D. Xenopol", VOL. IX, 1972, p. 1-27.

Exemplul de mai sus scoate în evidenţă numele domnitorului Ştefan Vodă cel Tînăr , pentru care trebuie să construim o intrare de autoritate şi, de asemenea, trebuie să facem un punct de acces la Subiect - nume de persoană. 
Consultând diverse referinţe, am observat că acest domnitor este cunoscut mai mult sub numele de Ştefăniţă Vodă . Dar, lucrarea cercetătorului Rezachevici aduce informaţii noi -alte variante ale numelui domnitorului: Ştefan Voevod cel Tînăr, Ştefan cel Tînăr, Ştefăniţă (Ştefan cel Tînăr) şi detalii în plus privind domnia acestuia. 
Având la dispoziţie toate informaţiile de mai sus am procedat astfel:

• am considerat ca formă uniformă a numelui - Ştefăniţă Vodă şi am construit următoarele trimiteri de excludere: 
  Ştefan Voevod cel Tînăr vezi: Ştefăniţă Vodă 
  
  Ştefan Voevod cel Tînăr vezi : Ştefăniţă Vodă 
  
  Ştefăniţă (Ştefan cel Tînăr) vezi : Ştefăniţă Vodă

Informaţia mi-a folosit şi pentru crearea punctului de acces la subiect prin intermediul indicilor CZU - am folosit aceiaşi formă a numelui:

929Ştefăniţă Vodă

1. Pretendenţi la tronul Moldovei între anii 1504 şi 1538 / C. Cihodaru. - Iaşi: Editura Academiei R.S.R., 1977 - 20p.; 24cm 
   Conţine rezumat în lb. franceză. 
   Extras din: Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie "A.D. Xenopol", 
   vol. 14, 1977, p. 103-122

În cel de-al doilea exemplu, domnitorul în discuţie, cu mai multe variante ale numelui, este Bogdan III . Pe lângă această formă, am mai întâlnit şi variantele: Bogdan Vlad, Bogdan Voevod . 
Ca urmare a documentării, folosind şi datele din cartea menţionată, am considerat ca formă uniformă a numelui: Bogdan III, Domn al Moldovei şi am construit trimiteri de excludere de la celelalte variante.

Bogdan III vezi : Bogdan III, Domn al Moldovei

Bogdan Vlad vezi : Bogdan III, Domn al Moldovei

Bodgan Voevod vezi : Bogdan III, Domn al Moldovei

De asemenea, aceeaşi formă s-a folosit şi pentru indicele CZU:

929Bodgan III, Domn al Moldovei

Corina Constantinescu

Biblioteca Facultatii de Istorie