Materialele de referinţe sunt lucrări din care se obţin rapid informaţii asupra unuia sau mai multor subiecte, asupra diverselor personalităţi etc. Categoria lucrărilor de referinţe este largă, mergând de la bibliografii la tratate, sinteze ştiinţifice, dicţionare, enciclopedii etc. 
În activitatea de catalogare-indexare bibliotecarii apelează în mod obligatoriu la lucrările de referinţe. 
Una din dificultăţile pe care le întâlnim în catalogarea publicaţiilor este stabilirea vedetei uniforme. Pe de altă parte, indexarea cere în anumite cazuri o cunoaştere aprofundată a domeniilor foarte specializate. Deşi există un tezaur de termeni filosofici, atunci când se indexează cu descriptori este necesară consultarea unor lucrări de referinţe pentru noţiunile care nu sunt suficient de bine reprezentate. 
Pe lângă lucrările de referinţe în limbi străine, Biblioteca de Filosofie, deţine şi un număr important de lucrări tipărite în limba română, care ne asigură acurateţea termenului tradus. Iată câteva dintre ele:

Filosofie de la A la Z / Elisabeth Clement, Sanchantal Demonque, Laurence Hansen-Love, Pierre Kasn  Bucureşti: ALL EDUCATIONAL, 1999. - 576 p.

Dicţionar enciclopedic de filosofie, foarte uşor de folosit datorită ordonării alfabetice a conceptelor cheie, autorilor, textelor de referinţă, noţiunilor şi personajelor simbolice. 

Conceptele conţinute în acest dicţionar sunt clasificate în trei categorii: 
a) concepte pur tehnice - ex. cosmologie, prolegomene - sunt numai definite; 
b) conceptele de ordin mai general - ex. iubire, opinie - sunt mai întâi definite şi apoi analizate; 
c) noţiunile cheie - ex. artă, limbaj - sunt prezentate sub forma unor mini-cursuri complete şi accesibile. 

Intrările de <<Autori>>cuprind marii filosofi clasici, savanţii la care se face referire la cursurile de filosofie. Nu lipsesc însă unii autori , filosofi, lingvişti, sociologi, psihologi contemporani. După o scurtă notă bibliografică sunt rezumate principalele idei ale autorului respectiv.

Oxford de filosofie / Simon Blackburn ; trad. de  Cătălina Ircinschi, Laurian Sabin Kertesz, Liliana  Torres, Mihaela Czobor  Bucureşti : Editura Univers Enciclopedic, 1999. - 472 p.

Dicţionarul cuprinde aproximativ 2500 de articole, incluzând şi cele mai actuale concepte şi cei mai recenţi termeni filosofici. De asemenea, sunt prezenţi şi termeni relevanţi pentru filosofia din domeniile învecinate. 

În ceea ce priveşte autorii, dicţionarul conţine informaţii biografice pentru aproape 500 de filosofi. 

Dicţionarul se încheie cu un glosar englez-român, care redă echivalentul românesc al termenilor de specialitate din limba engleză şi o cronologie a evenimentelor filosofice şi a celor culturale, ştiinţifice sau politice care le-au însoţit.

Dicţionar de filosofia cunoaşterii / edited by Jonathan Daney, Ernest Sosa ; cuv. înainte de Mircea Flonta  Bucureşti:  Editura   Trei,   1999   -  2001.   - 2 vol.

Dicţionarul acoperă temele şi conceptele epistemologiei, dar şi concepte ale unor discipline apropiate, precum logica, filosofia minţii şi metafizica formală. 
Un loc important îl ocupă prezentarea principalelor curente şi orientări epistemologice: empirism, raţionalism, realism, pragmatism etc. 
Articole cuprinzătoare abordează contribuţiile marilor precursori ai epistemologiei contemporane: Platon, Aristotel, Descartes, Locke etc., dar şi relevanţa operei unor gânditori din secolul XX ca: E. Husserl, M. Heidegger şi alţii.

Ştefania Olea  

Biblioteca Facultăţii de Filosofie