Motto: Întregul este mai mult decât suma părţilor sale componente

        Această pictogramă - în formulă color: verde, albastru şi roşu - însoţită de acest motto, încărcată de semnificaţii spaţiale, funcţionale şi semantice este emblema instituţiei Die Deutsche Bibliothek (DDB), biblioteca naţională a Germaniei, arhivă centrală de stat şi centru naţional de informare bibliografică. Spaţial, DDB este prezentă în trei locuri distincte, fiecare având statut de sediu:

• Deutsche Bücherei. Leipyig (DBL),

• Deutsche Bibliothek. Frankfurt am Main (DBF),

• Deutsche Musikarciv. Berlin (DMB),

DBF şi DMB alcătuind împreună o unitate echivalentă ca instituţie cu DBL, sub denumirea Deutsche Bibliothek.

Această formulă inedită pentru o bibliotecă naţională îşi găseşte explicaţia în istoria Germaniei dinainte şi după cel de-al 2-lea război mondial. Fondată în 1912, DBL a îndeplinit în timp funcţia de bibliotecă naţională până în 1945, când împărţirea Germaniei în zone de ocupaţie a dus la concentrarea eforturilor pentru crearea de instituţii similare în zonele vestice. În 1947 este fondată DBF şi în 1970 ia fiinţă DMB, ca parte componentă a Deutsche Bibliothek. Odată cu reunificarea Germaniei în 1990, Deutsche Bücherei şi Deutsche Bibliothek se alătură într-o nouă instituţie cu statut de bibliotecă naţională a Germaniei reunite: Die Deutsche Bibliothek.

Aşadar, o bibliotecă naţională, cu două componente şi trei sedii.

Misiunea principală a DDB este de a achiziţiona, prelucra, arhiva, pune la dispoziţia utilizatorilor şi înscrie în bibliografia naţională documente, după următoarele criterii:

a) toate tipurile de documente publicate în Germania începând cu 1913, indiferent de suportul fizic, achiziţia funcţionând în prezent după un regim de depozit legal în dublu exemplar stabilit în 1990; 
Prelucrarea acestor documente, cu excepţia celor muzicale care intră în atribuţiile DMB, se desfăşoară în sediul din Leipzig sau în cel din Frankfurt, după criterii regionale de grupare a editurilor-sursă ce livrează ambele exemplare ale unui document către un singur sediu. După prelucrare, un exemplar intră în fondul sediului prelucrător, cel de-al doilea fiind expediat celuilalt sediu, acesta mai având de completat în baza de date comună doar datele proprii de evidenţă.

b) documente în limba germană publicate în străinătate;

c) traduceri din limba germană publicate în străinătate;

d) documente în alte limbi despre Germania publicate în străinătate (aşa-numitul fond Germanica);

Categoriile b, c şi d se achiziţionează prin cumpărătură, schimb sau donaţii, într-un singur exemplar, care intră în fondul DBL.

e) documente publicate de către emigranţi germani în perioada 1933 - 1945, colecţie organizată în două sesiuni distincte: Sammlung Exil - Literatur 1933 - 1945 în Leipzig şi Deutsche Exilarchiv 1933 - 1945 în Frankfurt;

f) publicaţii online se achiziţionează şi se prelucrează din anul 2000, pregătirea tehnică şi organizatorică fiind asigurată iniţial în colaborare cu AG Elektronische Depotbibliothek; 
Pentru acest tip de publicaţii nu este votată încă legea de depozit legal, achiziţia făcându-se prin înţelegere cu peste 30 edituri germane. Soluţiile tehnice ale DDB în legătură cu publicaţiile online se bazează pe rezultatele proiectului european NEDLIB (Networked European Deposit Library). Teze de doctorat şi de docenţă, precum şi publicaţii universitare online se achiziţionează din 1998, în 2001 fiind creat centrul de coordonare a acestei activităţi "Koordinierungsstelle DissOnline". Documentele sunt preluate de pe serverele instituţiilor de învăţământ superior pe serverul propriu http://deposit.ddb.de . Pentru căutarea pe Internet, precum şi ca sursă pentru prelucrarea publicaţiilor online, de o importanţă incontestabilă sunt metadatele. În acest sens se află în proiect, în colaborare cu asociaţiile de bibliotecari germane şi bibliotecile instituţiilor de învăţământ superior, stabilirea unei scheme comune de elemente Metadata, după modelul Dublin Core, cu ajutorul căreia semnatarii lucrărilor universitare să-şi poată descrie personal documentele. Odată preluat pe serverul propriu, documentul conţinând Metadata este prelucrat conform normelor în vigoare ale DDB. În cadrul proiectului META-LIB, secţiunea Metadaten - Initiative Deutscher Bibliotheken urmăreşte crearea de corespondenţe între elementele Metadata pentru nume de persoane şi fişierele de autoritate germane pentru această categorie. 
În afară de publicaţiile online achiziţionate din exterior, secţiunea Deutsche Exilarchiv a DBF digitalizează prin selecţie periodice de interes ale acestei colecţii, în cadrul proiectului Exilpresse digital finanţat de Deutsche Forschungsgemeinschaft (DFG). În plus, DDB se implică în identificarea URN (Uniform Resource Name) şi DOI (Digital Object Identifier) pentru diferite domenii de interes.

Ca urmare a acestui sistem de achiziţie, statistica generală a colecţiilor DDB prezente în cele trei sedii se ridică la sfârşitul anului 2001 la cca. 18.000.000 unităţi fizice, dintre care cca. 44.000 publicaţii electronice online sau pe purtători fizici de informaţie. În afara acestui fond documentar definitoriu, DDB este gazda - mai ales în sediul din Leipzig - mai multor colecţii speciale, de provenienţe diverse, unele încheiate din punct de vedere al achiziţiei, altele dezvoltate în continuare: Reichsbibliothek von 1848, Sozialistica, Plakate (afişe), Patentenschrifte (brevete), Kartensammlung (hărţi), Dokumente Internationaler Organisationen. În plus, fonduri de o inestimabilă valoare ale unor biblioteci muzeale sau aparţinând unor instituţii cu tradiţie istorică şi culturală în spaţiul german au intrat în timp sub autoritatea DDB, funcţionând ca secţiuni distincte sub vechiul lor nume: Deutshes Buch und Schriftmuseum, Bibliothek des Börsensvereins, Anne-Frank-Shoah-Bibliothek. 
Pentru perioada dinainte de 1913, neacoperită de fondurile DDB, cinci importante biblioteci publice şi universitare din Germania, care alături de DDB alcătuiesc Arbeitsgemeinschaft Sammlung Deutscher (Asociaţia pentru Colecţionarea Tipăriturilor Germane), au sarcina de a-şi îmbogăţi colecţia proprie cu publicaţii din perioada 1450 - 1912, acest răstimp fiind împărţit în cinci segmente repartizate distinct celor cinci biblioteci.

Organigrama DDB, cu o direcţie centrală şi doi directori adjuncţi, cu servicii centralizate şi localizate, cu soluţii complexe, uneori inedite, de repartizare a sarcinilor, cuprinde, într-o prezentare restrânsă, cumulativă pentru cele trei sedii, şi într-o traducere fidelă desemnării germane a compartimentelor, serviciile: Standardizare, Planificare, Serviciul Informatic, Servicii bibliografice centrale, Administraţie centrală şi probleme juridice, Achiziţie şi catalogare, Indexare, şi serviciul Utilizare, informaţii şi arhivarea colecţiilor.

Arbeitsstelle für Standardisierung (AfS) - serviciu înfiinţat în 2001, coordonează elaborarea de reguli şi norme din domeniul catalogării şi indexării, prelucrării resurselor electronice, formatelor de comunicare a datelor. Grupe de experţi din mai multe biblioteci şi asociaţii de biblioteci, în regim de parteneriat cu DDB, susţin activitatea AfS prin intervenţii prompte şi dezbateri prin intermediul poştei electronice sau, în şedinţe de lucru în sediul DBL sau DBF. O formulă inedită de comunicare între persoanele implicate într-o astfel de dezbatere este sistemul e-mail ce funcţionează chiar din fişierul de autoritate al normei luate în discuţie.

Instrumentele teoretice principale şi fişierele de autoritate aferente sunt: 
- RAK (Regeln für das alphabetische Katalog) - regulile de catalogare; 
- RSWK (Regeln für Schlagwortkatalog) - regulile de alcătuire şi de utilizare în indexare a fişierelor de autoritate SWD; 
- SWD (Schlagwortnormdatei) - vocabular standard controlat, fişiere de autoritate pentru descriptori; 
- PND (Personennormdatei) - fişiere de autoritate pentru nume de persoane; 
- GKD (Gemeinsame Körperschaftdatei) - fişiere de autoritate pentru colectivităţi;

Spaţiul destinat acestui articol nu permite din păcate o prezentare mai detaliată a tuturor acestor norme şi a relaţiilor dintre ele. O imagine mai clară, de exemplu pentru ansamblul RSWK şi SWD, este însă necesară pentru înţelegerea modului de lucru german şi a problemelor cu care se confruntă: 
Dezvoltate în anii '80, iniţial de către Deutsches Bibliotheksinstitut, apoi cu implicarea a diverşi parteneri germani, RSWK reprezintă astăzi pentru bibliotecile din Germania şi Austria instrumentul de bază în reglementarea elaborării şi utilizării în indexare a normelor SWD. Ca materiale însoţitoare, patru alte documente ample (instruire practică, culegere de exemple, lista materialelor de referinţă acceptate, sistem de clasificare) sunt implicate în crearea şi utilizarea fişierelor de autoritate SWD. 

Caracteristicile principale ale sistemului SWD sunt: 

- răspunde cerinţelor unui tezaur, acoperind întreaga gamă de categorii necesare unui fişier de autoritate de acest tip: termen general, termen subordonaţi, trimiteri "vezi" şi trimiteri "vezi şi", sursă de referinţă, definiţie, note de utilizare în indexare, indici de clasificare, note de redacţie etc; 

- cuprinde mai multe secţiuni posibil de separat în banca de centrală de date SWD după indicatori specifici: s (descriptori generali), p (nume de persoane ca subiect), g (descriptori geografici şi etnografici), c şi k (nume de colectivităţi, ca subiect, localizate şi nelocalizate), t (titluri ca subiect), z (descriptori de timp) şi f (descriptori de formă); 

- dezvoltarea SWD (introducerea de noi termeni) se face - în sens tehnic - numai pe baza unei publicaţii aferente şi nu ca sistem creat apriori după modele de organizare pe diferite domenii;

- este gândit, conform RSWK, pentru indexarea precoordonată a documentelor, soluţia informatică asigurând însă operarea postcoordonată atât în prelucrare cât şi în regăsire: 
* în prelucrare, în urma fiecărui descriptor, un semn grafic particular marchează locul destinat în "lanţul de descriptori" (Schlagwortkette); o categorie specială din fişa bibliografică permite semnalarea "formulelor de permutare" necesare, astfel incât descriptori cu grad similar de importanţă în descrierea documentului să poată ocupa pe rând locul cuvenit; 
* în căutare, operatorii booleeni funcţionează ca în orice sistem postcoordonat; Schlagwortketten nu apar la vedere decât printr-o solicitare specială în acest sens, oferind însă unui utilizator derutat de un răspuns iniţial prea amplu sau neconcludent şansa unei orientări clar direcţionate; 
- beneficiază de mai multe baze locale şi un sistem central pentru toate bibliotecile implicate în elaborarea şi utilizarea lui; calitatea este asigurată prin formaţia profesională a persoanelor implicate, printr-un sistem de comunicare bine organizat, prin verificarea zilnică a noilor intrări, întâi la nivelul sistemelor locale, aflate sub autoritatea câte unui coordonator de sistem, apoi în sistemul central. 
Prea laborios în prelucrare, cerând o rigoare extremă şi o "cultură de indexare" ce nu se poate dobândi decât prin antrenament îndelungat, sistemul de alcătuire a Schlagwortketten pierde teren şi în spaţiul german. În DDB nu se pune încă problema renunţării, însă multe alte biblioteci prin care Biblioteca Universitară Frankfurt au optat pentru ignorarea lanţurilor de descriptori în indexare. O astfel de opţiune are însă implicaţii multiple în redefinirea regulilor de utilizare a SWD.

Clasificarea documentelor nu se bucură de o bază atât de elaborată şi unitară în utilizare. Chiar şi numai în cadrul DDB se utilizează trei tipuri diferite de clasificări dezvoltate şi implementate separat funcţie de anumite nevoi de selecţie şi organizare a documentelor.

Regulile de catalogare şi indexare germane, trecând prin mai multe stadii, variante locale şi restructurări, îndeplinesc astăzi - cu unele excepţii - pe plan naţional dezideratul unor norme unitare ce răspund în mod corespunzător cerinţelor de prelucrare. Din păcate constituie un sistem insular, destinat spaţiului german, coordonarea sau schimbarea lor cu norme internaţionale în vigoare stând în centrul preocupărilor DDB. Similar se prezintă situaţia formatului de schimb german MAB (Maschinelles Austauschformat für Bibliotheken). În urma unor studii efectuate de către experţi, şedinţe de lucru şi dezbateri în cadrul unor conferinţe naţionale şi internaţionale s-a hotărât trecerea de la regulile de catalogare RAK la AACR2, de la formatul german MAB2 la MARC 21 şi adoptarea clasificării Dewey (DDC). Dacă pentru RAK şi MAB se explorează încă posibilitatea unei "migrări" înspre normele internaţionale sau a unor soluţii tehnice de conversie a datelor, adoptarea DDC este deja într-o fază înaintată: în octombrie 2002 a fost fondat Consorţiul DDC Deutsch sub conducerea DDB; printr-un contract de licenţă cu OCLC Forest Press s-a obţinut dreptul de traducere, DDB devedind şi partener în dezvoltarea DDC; completări, corecţii, intervenţii diverse provenite de la partenerul german urmează a fi incluse în următoarea ediţie engleză, cea de-a 22-a, a DDC. La ora actuală indici DDC sunt utilizaţi numai pentru disertaţii online. Asigurarea lucrărilor de tipar s-a realizat printr-un contract cu firma Sauer. Apariţia primei ediţii germane se estimează pentru anul 2005, traducerea fiind finanţată de Deutsche Forschungsgemeinschaft (DFG). 
RSWK, SWD, PND şi GKD se vor utiliza şi dezvolta în continuare, internaţionalizarea asigurându-se prin participarea la proiecte ca MACS şi LEAF. 
- MACS (Multilingual Access to Subject Headings); 
Început în 1999 sub auspiciile CENL (Conference of European National Librarians), proiectul îşi propune realizarea de corespondenţe între vocabularele standard controlate: german - SWD (Schlagwortnormdatei), englez - LCSH (Library of Congress Subject Headings) şi francez - RAMEAU (Répertoire d'autorité matiere encyclopédique et alphabétique unifié). Parteneri în cadrul proiectului sunt Swiss National Library (SNL), Bibliotheque nationale de France (BnF), British Library (BL) şi Die Deutsche Bibliothek (DDB). Deocamdată s-au realizat astfel de corespondenţe pentru domeniile Teatru şi Sport. 
- LEAF )Linking and Exploring Authority Files); 
Fondat de Uniunea Europeană pentru perioada martie 2001 - februarie 2004, proiectul presupune crearea unei arhitecturi - model ca sistem de căutare şi regăsire a numelor de persoane şi colectivităţi din diferite baze de date, prin asocierea lor automată la un fişier de autoritate general pentru aceste categorii. Circa 15 biblioteci, arhive şi instituţii de cercetare din 10 ţări participă la acest proiect, printre sponsorii de date numărându-se editura K.G. Saur ce furnizează date bibliografice din "World Biographical Index" şi Library of Congress - Washington. Sistemul de căutare testat se numeşte MALVINE (Manuscripts and Letters via Integrated Networks in Europe).

Pe plan naţional, în regim de parteneriat şi susţinute de DFG, sunt în plină activitate alte programe ce vizează perfecţionarea normelor de indexare mai ales prin corelarea lor cu vocabulare şi tezaure pe domenii, de exemplu proiectul de realizare a corespondenţelor între domeniul "Economie" din cadrul SWD şi descriptorii corespunzători tezaurului economic standard - Standard Thesaurus Wirtschaft (STW). Modul de lucru se bazează pe o depistare automată a similitudinilor şi prelucrare ulterioară intelectuală a datelor.

Instrumentul central de administrare informatică a colecţiilor DDB este din 1993 ILTIS (Integrierter Literatur - Tonträger und Musikalien - Informationsystem) produs de firma olandeză PICA. Sisteme PICA sunt utilizate în Germania pe scară largă, în cadrul a trei mari asociaţii de biblioteci. Sistemul lucrează sub WinIBW şi cuprinde trei sisteme locale corespunzătoare celor trei sedii şi un sistem central care asigură şi: 
- baza elaborării bibliografiei naţionale; 
- baza de date centrală pentru periodice din bibliotecile germane - Zeitschriftendatenbank (ZDB); 
DDB, în colaborare cu Staatsbibliothek zu Berlin este responsabilă de administrarea ZDB online, dezvoltată începând cu 1970 şi constituind astăzi cea mai mare bază de date de publicaţii periodice din lume, cu trimiteri la bibliotecile care deţin în colecţiile lor periodicul respectiv (la ora actuală, peste cinci milioane de astfel de consemnări pentru mai mult de un milion de titluri de periodice). La elaborarea ZDB se alătură cca 4500 instituţii, dintre care 150 mari biblioteci sunt responsabile de lucrarea bibliografică a datelor. Editura K.G. Saur asigură ediţia bianuală în format CD-ROM. OPAC-ul ZDB poate fi accesat liber pe adresa: http://zdb-opesc.de . 
- baza de date centrală pentru normele SWD, PND şi GKD. 
- administrarea anunţurilor editoriale CIP. 
La ora actuală, editurile trimit două consemnări ale publicaţiilor în curs de apariţie, una către serviciul CIP al DDB şi una către Verzeichniss lieferbarer Bücher (VLB) - indexul naţional al cărţilor în curs de apariţie. La finele anului 2000 acest serviciu va fi înlocuit cu Neuerscheinungsdienst - serviciul pentru noile apariţii, de care vor fi responsabili DDB în cooperare cu asociaţia comercianţilor de carte Buchändler - Vereinigung GmbH. Anunţurile vor fi făcute de către edituri printr-un formular online comun către redacţia VLB aflată sub autoritatea Buchändler - Vereinigung de unde vor fi trimise către DDB pentru prelucrare şi consemnare în cadrul Neuerscheinungsdienst. De aici, editurile îşi vor prelua singure înregistrările CIP. Scopul este simplificarea activităţii editurilor la consemnarea noilor lor publicaţii şi creşterea calităţii VLB prin preluarea ulterioară a datelor prelucrate de DDB.

În sistemele locale se desfăşoară administrarea cataloagelor locale, comunicarea colecţiilor şi împrumutul. Catalogarea şi indexarea documentelor se operează direct în sistemul central. Catalogul online poate fi consultat şi în Internet prin linkuri către OPAC-urile locale din Home-page-ul DDB - http://www.ddb.de .

ILTIS asigură toate activităţile de bibliotecă necesare într-un regim rapid de operare şi răspunde unor cerinţe cu grad înalt de specificitate, precum elaborarea automată a statisticilor de bibliotecă, cu coloane destinate atât anului în cauză, cât şi, în scop comparativ, anului precedent. Un exemplu ilustrativ în acest sens şi care corespunde posibilităţilor de căutare şi regăsire a documentelor, este statistica anuală pentru descriptori (SWD) ce cuprinde printre altele: total descriptori noi introduşi, statistici particularizate pentru descriptori tip s, p, c, k, şi t total trimiteri între descriptori, particularizat pentru trimiteri "vezi", trimiteri "vezi" şi ierarhice, trimiteri "vezi şi" echivalente. 
Bazele de date centrale şi sistemul central de catalogare funcţionează pe platformă TANDEM, fiind în lucru migraţia pe platformă UNIX, proiect preconizat a se încheia la finele anului 2002. Tot în acest termen trebuie să se încadreze şi conversia online a catalogului alfabetic din perioada 1913 - 1973, cuprinzând cca 5.000.000 fişe de catalog.

Serviciile bibliografice centrale oferă:

- date din bibliografia naţională (inclusiv retro sau pe acţiuni) pe diferiţi purtători fizici de informaţie, dar şi online. 
Deutsche Nationalbibliographie apare în formulă tipărită sub autoritatea Velag der Buchändler - Vereinigung GmbH şi este constituită din bibliografii speciale (corespunzătoare profilurilor de achiziţie ) şi bibliografii generale, cumulative, organizate în secţiuni alfabetice ce se supun unor criterii şi termene de apariţie distincte. Lucrarea oferă posibilităţi multiple de regăsire a informaţiei: după autor, titlu, descriptori, domenii corespunzătoare unuia dintre sistemele de clasificare germane utilizate încă de DDB, după ISSN, ISBN, catalog de editură, limbă (numai pentru secţiunea G - Germanica şi traduceri). 
- ediţii CD-ROM şi DVD pentru bibliografia naţională şi pentru normele SED, PND şi GKD. 
- date în formă citibilă pe calculator (machine - readable services), pe dischetă, suport DAT, sau prin intermediul www şi FTP şi a protocolului Z39.50 (formatul de comunicare a datelor este MAB, UNIMARC sau USMARC): 
- baza de date BIBLIODATA, actualizată săptămânal, cea mai mare bază de date din Germania, conţinând date bibliografice în legătură cu publicaţii din colecţiile DDB, oferită prin intermediul host-urilor STN INTERNATIONAL (date după 1945) - http://www.stn-international.de - şi GENIOS (date după 1986) - http://www.genios.de ; 
- normele SWD, PND şi GKD; 
- baza de date de periodice ZDB; 
- Casalini libri (publicaţii în limba italiană şi traduceri din alte limbi în italiană); 
- British National Bibliography; 
- Biblioteca Palatina şi Taschengoedecke (date bibliografice pentru ediţiile microfilmate editate de Saur-Verlag); 
- ediţia Corvey şi Bibliothek Stein (date bibliografice pentru ediţiile microfilmate editate de Belser Wissenschaftlucher Dienst); 
- catalogul central DDB online (accesibil contra cost pentru utilizatori autorizaţi, cu prezentarea datelor deocamdată în formatul german MAB2, în viitor şi UNIMARC şi USMARC). 
- ediţii microfilmate pentru normele SWD. 
- publicaţiile DDB, în format tipărit sau electronic, cuprinzând documente profesionale şi culturale; dintre revistele profesionale, Dialog mit Bibliotheken este periodicul reprezentativ al DDB şi apare din 1989 de trei ori pe an.

Timpul de prelucrare a unui document pe suport fizic, de la intrarea în bibliotecă până la depozitarea lui şi punerea la dispoziţia utilizatorilor se înscrie într-un interval maxim de două săptămâni. În cadrul serviciului Achiziţie - Catalogare, în secţiunea Achiziţie - evidenţă se ştampilează documentele şi se înscriu cotele (sistem de cotare alfa-numeric, pe formate), datele de evidenţă urmând a fi introduse în catalogul informatic de către secţiunea Catalogare, după un bilet ce însoţeşte documentul. Criteriul de distribuire a documentelor pentru catalogare, cu excepţia unor specializări stricte (materiale audio-video, teze de doctorat, publicaţii online, etc) este alfabetic, după numele editurii-sursă. Predate apoi serviciului Indexare, documentele urmează diferite criterii de distribuire pe domenii între Diplombibliothekare (persoane cu studii de biblioteconomie de trei ani) şi Fachreferenten (specialişti pe domenii, mulţi dintre ei doctoranzi, unii cu o specializare biblioteconomică postuniversitară de un an). Aceştia din urmă indexează documentele ce le revin, fără obligaţia de a introduce datele în sistemul informatizat - pot completa la rândul lor doar un bilet, cu rubrici specifice indexării, care este trimis aşa-numitelor Schreibkräfte, persoane specializate în operarea datelor în sistemul ILTIS. În afară de indexarea curentă, Fachreferenten sunt implicaţi în activităţi diverse, precum: consultanţă în achiziţie, elaborarea normelor de indexare, publicarea unor articole de specialitate cu accent pe domeniul propriu, colaborarea la diferite proiecte pe plan naţional şi internaţional etc.

Sub desemnarea Benutyung und Auskunft (în trad.: utilizare şi informaţii) din cadrul serviciului Utilizare, Informaţii şi Arhivare, funcţionează practic relaţiile cu publicul şi serviciul de referinţe, DDB îndeplinind în fiecare din cele trei sedii funcţia unei biblioteci publice ce vine în întâmpinarea utilizatorilor ei cu o ofertă largă de servicii şi documente, de la carea tipărită până la documentul online. Aceste servicii răspund celor mai înalte standarde precum: comandă automatizată a documtelor, timpi optimi de deservire, referinţe telefonice şi e-mail, OPAC cu posibilităţi complexe de căutare, sală multimedia (în Frankfurt) cu dotări de ultimă oră, acces Internet, programe Office (Word, Excel şi Photo Editor) cu dotări de ultimă oră, acces Internet, amenajări speciale pentru nevăzători etc.

Comunicarea colecţiilor se desfăşoară în regim de taxe zilnice, lunare, sau abonament anual, cu contribuţii suplimentare pentru servicii speciale. 
Publicaţiile DDB pot fi consultate în sălile de lectură ale celor trei sedii de către persoane fizice sau juridice, sub restricţia însă a unei motivaţii de studiu sau cercetare. Funcţiile de arhivă şi centru naţional bibliografic ale DDB impun limitele de consultare a colecţiilor în afara intereselor elementare sau de divertisment, precum şi lipsa posibilităţii de împrumut. În condiţii speciale şi numai pe plan naţional, funcţionează ca unică formă de împrumut cel interbibliotecar. În plus, documentele unor colecţii de valoare deosebită precum cele ale Deutsche Exilarchiv şi Deutsches Buch- und Schriftmuseum, sunt accesibile numai cu o argumentaţie foarte serioasă, în sens ştiinţific sau profesional. Publicaţiile cu acces liber la raft fac parte din aşa-numita Handbibliothek, secţiune de achiziţie ce nu se înscrie în regimul de depozit legal, ci provine în cea mai mare parte din cumpărătură din ţară şi din străinătate. Pe lângă fondul sălilor de lectură (reviste, ziare, materiale de referinţă, publicaţii de bază şi de ultimă oră pe domenii), Handbibliothek mai cuprinde şi materialele interne, de lucru şi informare, destinate personalului bibliotecii. Fondul acestei secţiuni numără cca 30600 unităţi fizice în Leipzig şi cca 55500 în Frankfurt. 
În ceea ce priveşte frecvenţa utilizatorilor în sălile de lectură, statistica pe anul 2001 consemna aporx. 16000 utilizatori ce au consultat 500000 titluri în Leipzig şi aprox. 19000 utilizatori şi 400000 titluri în Frankfurt şi Berlin laolaltă.

Organizarea juridică a DDB constă în patru organe centrale de decizie: 
- Direcţia generală, cu câte un reprezentant, adjunct, pentru Deutsche Bücherei şi Deutsche Bibliothek; 
- Consiliul administrativ, cu membri reprezentând Guvernul Federal, DFG, diferite asociaţii de edituri şi comercianţi, administraţia municipală din Lepzig şi Frankfurt; 
- Consiliul de experţi al DDB, constând din 12 experţi în bibliologie şi ştiinţa informării; 
- Consiliul de experţi pentru arhiva muzicală, cu 12 membri, experţi în diferite domenii ţinând de producţia, desfacerea şi arhivarea publicaţiilor muzicale.

Gesselschaft für Buch (Societatea pentru Carte) susţine DDB în îndeplinirea funcţiilor de arhivă naţională şi centru naţional de informare bibliografică prin finanţarea colecţiilor speciale.

În această formulă complexă şi pentru îndeplinirea şi valorificarea sarcinilor ce-i revin, DDB coordonează şi se înscrie la rândul ei într-un spectru larg de activităţi ce presupun colaborări susţinute pe plan naţional şi internaţional. Alături de cele ce se desprind în acest sens din diversele atribuţii, funcţii şi servicii prezentate până la acest punct, mai trebuie amintite: 
- îndeplinirea funcţiei de Centru Naţional al ISSN al Germaniei; 
- participarea ca membru sau colaborator la activităţile unor organizaţii internaţionale precum CENL (Conference of European Librarians), IFLA (International Federation of Library Associations and Institutions), CLIR (the American Council of Library and Information Resources), ECPA (European Commision on Preservation and Access), ISO (International Organisation for Standardization), UNESCO, etc.; În afara proiectelor amintite, la nivelul anului 2002 DDB a fost sau este încă implicată în proiecte precum RENARDUS, GABRIEL, CARMEN, TEL; programul IFLA "Universal Bibliographic Control and International MARC" (UBCIM) îşi are sediul din 1990la DDB, în acest cadru fiind în curs proiecte ca FRANAR (Functional Requirements And Numbering of Authority Records), UNIMARC Classification Format, UNIMARC for Holdings, ISBDs in IFLANET; dintre activităţile de viitor, în prim plan se află organizarea Conferenţei IFLA 2003 la Berlin; 
- organizarea de dzbateri, conferinţe, congrese şi expoziţii pe teme culturale sau profesionale, prezentări de carte şi concerte; 
- organizarea şi susţinerea unor cursuri de pregătire profesională şi a unor programe de practică pe termen lung sau scurt pentru studenţi şi bibliotecari germani şi străini; 
Semnătura acestui articol, bibliotecar în cadrul Serviciului Catalogare - Indexare al Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, a beneficiat în perioada 17 iulie - 18 august de un astfel de program de informare şi practică la sediul din Frankfurt al Deutsche Bibliothek. Programul a fost oferit de organizaţia Bibliothek und Information International care, printre alţi membri şi colaboratori, are reprezentanţi în toate institutele Goethe din străinătate, sarcina principală a organzaţiei fiind cooperarea internaţională în toate aspectele privind viaţa bibliotecilor. Cele prezentate până aici sunt informaţii aflate la faţa locului, din relatări şi operări efective ale persoanelor cu care am fost pusă în contact, din consultarea diferitelor materiale de lucru, publicaţii profesionale, Home-page-ului DDB şi a site-urilor aferente, precum şi în urma practicii propriu-zise în catalogare şi indexare în sistemul central al DDB. Dintre cele ţinând strict de impresiile şi experienţa mea ca practicant, pentru a mă încadra totuşi într-un număr de pagini rezonabil, voi prezenta doar un cadru general, care sper însă să scoată în evidenţă oferta de care m-am bucurat.

DBF îşi desfăşoară activitatea într-un context arhitectonic de excepţie, realizat între 1992-1996 şi inaugurat în 1997. Situaţia în partea central - nord - vestică a Frankfurt-ului, pe Adickesalee Nr. 1 - cu un vestibul în rotondă cu cupolă de sticlă, cu trei largi nivele subterane ca spaţii de depozitare, patru nivele aeriene destinate diverselor servicii, săli de lectură în trei nivele organizate pe secţiuni cu acces direct între ele, sală de conferinţe, centru expoziţional, restaurant, sală de sport şi o frumoasă grădină; delimitată de tumultul străzii printr-o largă platformă de acces, străjuită (mai mult psihologic decât efectiv) de un soi de labirint în unghi drept - clădirea DBF are ceva între templu, şcoală, centru industrial şi navă spaţială, între spaţiu deschis uşor accesibil şi ţinut insular iniţiatic, ceva între geometrie şi muzică. De la operele de artă, comandate special ca expresie a ideii de bibliotecă, până la dependinţele destinate personalului, întreg complexul împlineşte, în formulă ultramodernă, acea armonie dintre frumos şi funcţional care îmbină într-un tot viu latura practică cu cea spirituală. 
În acest cadru am beneficiat de un program de practică riguros organizat, având la dispoziţie patru ore suplimentare de studiu individual un birou cu toată înzestrarea tehnică necesară şi acces la materialele şi bazele de date de interes. După un tur iniţial al bibliotecii şi o prezentare globală, practica s-a axat pe catalogarea şi indexarea publicaţiilor, cu variaţii de câte o zi sau câteva ore în alte servicii şi o zi de informare generală, cu accent din nou pe indexare, la Biblioteca Centrală Universitarp din Frankfurt. Conform profilului meu profesional, ca absolvent al Facultăţii de Geologie - Geografie şi cu un interes particular pentru istoria religiilor, practica a urmat un curs specializat pe aceste domenii.

Solicitant, dar şi stimulativ, combinat - poate în scopul detensionării din ritmul şi cantitatea noilor informaţii - şi cu activităţi extraprofesionale - sportive, culturale şi de divertisment, beneficiind şi de condiţii de cazare deosebite în casa de oaspeţi a bibliotecii, sejurul meu profesional la DDB a fost, dincolo de şansa profesională, dovada unor justificate eforturi centralizate de a aduce prin mijloace diverse, în atenţia lumii bibliotecilor valorile germane. 
Cu imagini vii încă în minte, cu un bagaj întreg de informaţii, la propriu şi la figurat, care ar trebui încă organizate pe secţiuni pentru prezentări mai detaliate, cu respect pentru rigoarea germană şi cu recunoştiinţă pentru tot ce mi s-a oferit, mulţumesc pe această cale tuturor celor implicaţi în finanţarea, organizarea şi desfăşurarea programului meu la DBF şi - nu în ultimul rând - bibliotecii în care am crescut şi care m-a adus în întâmpinarea acestei oferte.

Monica Achiri

Serviciul Catalogare- Indexare

Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti