Anuarul "Librăria" înglobează articole scrise atât de bibliotecarii de la Biblioteca Judeţeană Mureş cât şi de bibliotecari de la Biblioteca "Teodor Murăşanu" Turda, Biblioteca Centrală a U.M.F. Târgu-Mureş, Biblioteca Academiei Române - Filiala Cluj-Napoca, Biblioteca Judeţeană "Gh. Asachi" Iaşi, de alţi specialişti de la Muzeul Judeţean Mureş, de la Universitatea "Petru Maior" din Târgu-Mureş, de la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Şincai" din Târgu-Mureş.

Subiectele acestor articole se referă la cultură, în general, informare şi documentare, prezintă tendinţele spre care trebuie să se îndrepte bibliotecile, viitorul lor şi rolul bibliotecarului modern. De asemenea, sunt prezentate documente cu o valoarea deosebită, precum şi personalităţi a căror activitate a marcat evoluţia culturii româneşti.

Articolul "Biblioteca Judeţeană Mureş la 90 de ani" semnat de directorul acestei instituţii, Dimitrie Poptămaş, oferă o privire de ansamblu asupra istoriei Bibliotecii Teleki, pornind de la constituirea ei (de către Samuel Teleki), rolul pe care l-a avut şi îl are biblioteca, directorii al căror raport a dus la dezvoltarea colecţiilor, direcţiile de dezvoltare, în funcţie de perioada istorică, momentele de criză şi cele de înflorire şi ajungând la realizările sale din timpurile moderne.

Un alt articol, semnat de Liliana Moldovan de la Biblioteca Judeţeană Mureş, se concentrează asupra mai multor teorii şi puncte de vedere asupra comunicării, oferind spre exemplificare părerile specialiştilor din domeniul lingvisticii, filosofiei, psihologiei, sociologiei.

Csiki Emese face o referire la "Subtilităţile mesajului scris" abordând problema din punct de vedere psihologic, sociologie, semiologic, lingvistic.

Letiţia Popescu în "Evoluţii şi probleme ale catalogării în biblioteca contemporană" subliniază necesitatea informatizării bibliotecilor şi pune în discuţie facilităţile oferite de un sistem informatic.

Adriana Popa de la Biblioteca Judeţeană Mureş face un studiu asupra intereselor de lectură ale utilizatorilor în scopul obţinerii unor date despre:

• circulaţia fondului de carte;
• preferinţele publicului cititor;
• raportul dintre lectura de specialitate şi cea cu scop de delectare;
• capacitatea de satisfacere a cerinţelor de lectură ale fondului.

Tehnica sociologică pe care a utilizat-o în studiul său a fost analiza de conţinut a documentelor existente.

Articolul "Soft-uri pentru bibliotecă" al ing. Melania Suciu este o pledoarie pentru transformarea bibliotecii pentru transformarea bibliotecii tradiţionale într-una virtuală. Autoarea explică modul de funcţionare al programului TINLIB şi, dintre toate programele pe piaţă, alege sistemul ALICE pentru a-l compara cu TINLIB. Soluţia găsită de autoare pentru informatizarea bibliotecilor mici (realizarea unui program în Acces) este, însă, mai costisitoare decât folosirea gratuită a CDS/ISIS, de exemplu.

Alexandru Tcaciuc vorbeşte despre avantajele cărţii electronice, despre scopul lor, despre realizarea lor şi despre digitizarea cărţilor vechi.

Viorel Bleahu face un istoric al Internetului, cu referire la utilizarea acestuia în lume, pune problema calităţii informaţiilor existente şi a ameninţării statutului bibliotecii (din cauza Internetului).

Următoarele cinci articole sunt, fiecare, un elogiu adus unei personalităţi a culturii româneşti: preotul Ioan Munteanu, Augustin Buzura, Ion Chinezu, Andrei Fischof, Meszaros Jozsef.

Alte douăsprezece articole prezintă diferite cărţi cu o valoare deosebită din Fondul Teleki al Bibliotecii Judeţene Mureş, din fondul Bibliotecii Academice Clujene, din colecţia de carte veche a Bibliotecii "Gheorghe Asachi" din Iaşi.

Dimitrie Poptămaş aminteşte dificultăţile pe care le-a avut în publicarea lucrării "Eseul românesc contemporan" şi oferă bibliografia volumului în forma în care a fost concepută.

Ana Todea despre realizarea dicţionarului bio-bibliografic "Oameni de ştiinţă mureşeni", modul lui de concepere, criteriile de selecţie a autorilor, perioada la care se referă, personalităţile care au activat sau activează în diferite domenii de pe raza judeţului Mureş.

Agyagasi Hajnal face un istoric al revistei "Igaz Szo" amintind rolul acesteia, redactorii care s-au succedat de-a lungul timpului, precum şi temele tratate. Este prezentat apoi indicele bibliografic al revistei Igaz Szo care include toate articolele publicate în cei 36 de ani de activitate şi structura acestuia.

În ultima parte a Anuarului găsim câteva recenzii de carte: Fulop, Maria. Judeţul Mureş în cărţi = Maros Megye a Konyvejben / Ana Todea; Vintilă, Anna. Bibliografia cărţilor, albumelor şi hărţilor editate în judeţul Mureş = A Maros negyenben kiadott konyvek, albumok, terkepek bibliografiaja: 1996-2000 / Ana Todea; Teodor, Corina. Coridoare istoriografice: o incursiune în universul scrisului ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920 / Monica Avram; Teodor, Pompiliu. Introducere în istoria istoriografiei din România / Ina Bogătean; Bălăeţ, Dumitru. Civiziliaţia de bibliotecă / Mihail Artimon Mircea.

Alice Oprea

Serviciul de Catalogare

Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti