Acasă‎ > ‎UNIBIB‎ > ‎

O picătură din ocean

A. Folosesc ca materiale de referinţă dicţionarele şi enciclopediile de filosofie şi lucrările specializate pe anumite domenii / discipline, teme / curente / concepte sau autori / opere.
        Referindu-mă doar la cele provenite din spaţiul anglofon, amintesc din prima categorie:
        The Oxford Companion to Philosophy / Edited by Ted Honderich (1995)
        The Blackwell Companion to Philosophy / Edited by Nicholas Bunnin and E.P. Tsui - James (1996)
        Concise Routledge Enciclopedia of Philosophy (2000)

        lucrări care sunt reeditate şi actualizate periodic (am notat anul de apariţie al ultimelor ediţii aflate la BU12). 

        Din cea de-a doua categorie, aş dori să amintesc (referindu-mă la cele apărute în acelaşi spaţiu, anglofon) câteva colecţii care se îmbogăţesc continuu constituindu-se într-un preţios indicator al dinamicii domeniului:
        The Routledge Companion to Philosophy
        The Blackwell Companion to Philosophy
        The Blackwell Guide to Philosophy
        The Cambridge Companion to Philosophy
        Oxford Readings in Philosophy
        Oxford Readers

        Propunerea mea ar fi să ne modelăm după ele structurarea unor oferte în comunicarea colecţiilor (catalog sistematic, raft liber, divizionare, bibliografii s.a)

B. Dintre lucrările amintite mă voi opri puţin asupra enciclopediei ROUTLEDGE pe care o şi recomand în mod special. Este cea mai cuprinzătoare enciclopedie de filosofie publicată vreodată în limba engleză, având în forma extinsă 10 volume.
        Concise Reoutledge Enciclopedia of Philosphy este o introducere cvasi-completă în filosofia din toate timpurile şi de pe toate merdianele.
        În cele peste 2000 de articole sunt cuprinse informaţii referitoare la filosofi, la principalele discipline filosofice, sunt definite concepte şi curente. Disciplinele (estetică, etică, epistemologia, metafizică, logică) sunt foarte bine tratate din toate punctele de vedere: istoric, reprezentanţi, diviziuni.
        Articolele sunt elaborate de un colectiv internaţional de specialişti cu o competenţă recunoscută, într-un limbaj accesibil.
        Fiecare articol are trimiteri la alte articole, orientând o completare judicioasă a cunoştinţelor.
        (ex. etică -- etică aplicată -- bioetică)
        Consultând această lucrare putem stabili în cunoştinţă de cauză vedete, descriptori, cuvinte cheie, găsind răspunsul la următoarele tipuri de întrebări:
1. Care este numele complet al unui autor (filosof)? Când a trait? Ce curent ilustrează şi alături de cine?
        (Enciclopedia cuprinde nume importante, de la cele foarte cunoscute - ex. Bertrand Arthur William Russell - până la cele mai puţin cunoscute - ex. Stanley Cavell)

2. Care sunt reprezentanţii unui anumit curent?
        (La Intuiţionism, îi găsim citaţi pe L.E.J. Brouwer, A. Heyting, Tarski, Beth, Kripke, Godel, S.C. Kleene şi M. Dummett)

3. Ce autori / ce teorii şi-au adus contribuţia la clarificarea unui anumit concept?
        (Privitor la Adevar / Truth găsim expuse teoria coerentistă, teoria corespondenţei, teoria pragmatică)

4. Unde îşi are originea şi cum se întinde, în timp şi spaţiu o anumită temă?
        (Moartea / Death de la Platon la Bernard Williams; Datoria / Duty în Occident şi în filosofia indiană)

5. La ce se referă mai precis un anumit termen?
        (Filosofia analitica / Analytical philosophy, deşi se bazează pe o metodă cu o lungă tradiţie, se referă la o perioadă bine determinată din filosofia secolului al XX-lea)

6. Care este înţelesul particular, în filosofie, al unui termen / concept cu o mai largă raspândire?
        (Cf. Constructivism, Reducţionism, Realism, Antirealism)

7. Care este lista termenilor sinonimi şi cum se justifică preferinţa pentru unul dintre ei?
        (Cf. Pozitivism logic / Logical positivism = Empirism logic / Logical empiricism = Neopozitivism / Neopositivism; Filosofie politica / Political philosophy = Filosofie sociala / Social philosophy; Filosofia minţii / Philosophy of mind = Filosofia psihologiei / Philosphy of psychology)

8. Care este cea mai fericită / nefericită traducere a unor termeni?
        (Ţinând cont de faptul că în C.Z.U. apar o serie întreagă de greşeli, anacronisme etc.)

9. Care sunt domeniile de vârf spre care se îndreaptă interesul filosofiei (filosofilor) de azi?

        Şirul întrebărilor şi răspunsurilor ar putea continua dar ceea ce merită o mai urgentă atenţie este, cred eu, actualizarea C.Z.U. şi uniformizarea listelor cu indici, descriptori, cuvinte cheie, folosite (la BU şi filiale). Fără această clarificare, activitatea compententă în clasificare şi indexare va fi insulară şi nesatisfăcătoare. Pentru această muncă s-a acumulat, în ultimii ani, materialul de referinţă necesar. Ceea ce am amintit eu e doar o infimă parte (o picatură!)

Titus Lateş

Biblioteca Facultăţii de Filosofie