Una din  activităţile esenţiale ale IFLA este Universal Bibliographic Control and International MARC (Controlul Bibliografic Universal şi Formatul Internaţional MARC) – UBCIM.

Scopul acestei activităţi este coordonarea acţiunilor destinate dezvoltării standardelor pentru controlul bibliografic la nivel naţional şi pentru schimbul de date la nivel internaţional, întreţinerea standardelor bibliografice şi a celor pentru formate, colectarea tuturor informaţiilor aferente domeniului. UBCIM promovează formatul internaţional de schimb UNIMARC şi coordonează întreţinerea şi dezvoltarea lui de către un grup de experţi (Comitetul Permanent UNIMARC).  În plus, programul asigură publicarea proiectelor legate de aspectele mai sus menţionate, precum şi a lucrărilor prezentate la întîlnirile şi seminarele importante.

          În seria de publicaţii UBCIM, în anul 1995 a apărut, la editura Saur, volumul intitulat: Subject Indexing: Principles and Practices in the 90's : Proceedings of the IFLA Satellite Meeting Held in Lisabon, Portugal, 17-18 August 1993, (Indexarea pe subiecte : principii şi practică în anii 90 : lucrările unei întîlniri IFLA desfăşurată la Lisabona, Portugalia, 17-18 august 1993) volum editat de Robert P. Holley, Dorothy McGarry, Donna Duncan şi Elaine Svenonius.

          Întîlnirea a fost structurată pe 2 secţuni:

-  Secţiunea I, Sisteme şi practici de indexare, unde au fost prezentate lucrările ce descriu sistemele naţionale de acces la subiect din ţările participante

- Secţinuea II,  Probleme actuale în indexarea pe subiecte, probleme legate de dezvoltarea acestora

În volum, lucrările sînt prezentate în ordinea alfabetică a numelor ţărilor participante.

     În Secţiunea I, prima lucrare este Subject Access in the Brazilian Library Network BIBLIODATA CALCO (Accesul la subiecte în reţeaua de biblioteci braziliană : BIBLIODATA CALCO) lucrare ce prezintă reţeaua naţională de baze de date bibliografice BIBLIODATA, reţea care permite accesul la înregistrările deţinute de cele mai importante biblioteci din ţară, printre care Biblioteca Naţională a Braziliei şi numeroase biblioteci universitare şi centre de cercetare. Baza de date bibliografice este accesibilă şi online - BIBLIODATA/CALCO.

     Urmeză lucrarea Subject Access to Library Materials in Canada : Overview (Accesul la materialele din biliotecă în Canada : privire generală) în care, pornind de la ideea că reprezentarea subiectului se bazează pe cuvinte, iar cuvintele folosite caracterizează naţiunea şi limba naţională, se încearcă să se demonstreze faptul că este posibil ca vedetele de subiect utilizate să reflecte specificitatea unei ţări respectînd, totodată, şi standardele internaţionale de indexare. Exprimînd convingerea că în Canada s-a reuşit îmbinarea celor două aspecte, conformitatea cu standardele internaţionale dar şi exprimarea specificităţii, în lucrare sînt prezentate şi caracaterizate cele trei mari sisteme de indexare pe subiecte utilizate: Library of Congress Subject Headings (LCSH), Canadian Subject Headings (CSH) şi Repertoire de vedettes-matiere (RVM).

     Despre situaţia existentă în Croaţia aflăm din lucrarea Subject Access Systems in Use in Croatia (Sisteme de acces la subiect utilizate în Croaţia) şi anume: se foloseşte Clasificarea Zecimală Universală, dar se simte lipsa standardizării catalogării pe subiecte. Deşi există reguli pentru catalogarea descriptivă, în Croaţia nu există reguli naţionale de catalogare pe subiecte. După o prezentare a sistemelor de acces la subiect utilizate înainte de anii 90, ni se prezintă catalogarea pe subiecte în bibliotecile naţionale şi universitare precum şi cercetările aflate în lucru la aceste biblioteci.

     Urmeză lucrarea Evolution of Subject Indexing Practice in France (Evoluţia şi practica indexării pe subiecte în Franţa) unde sînt prezentate 3 exemple de sisteme de indexare: RAMEAU, un fişier de autoritate enciclopedic întreţinut de Biblioteca Naţională a Franţei şi bibliotecile universitare şi municipale; MOTBIS, un tezaur creat pentru reţeaua centrelor de informare din învaţămîntul secundar; şi, în final, evoluţia INIST (Institut de l'information scientifique et technique) în raport cu lexiconul PASCAL. Lucrarea subliniază cele cîteva probleme speciale pe care le ridică indexarea encilopedică şi anume: nivelul vocabularului, omogenitatea indexării în diferite discipline, evoluţia limbajului ştiinţei informării.

     În lucrarea Subject Indexing in the Nineties : the Situation in Germany (Indexarea pe subiecte în anii 90 : situaţia în Germania) sînt amintite aspecte legate de cataloagele pe subiecte din bibliotecile universitare, publice şi naţionale, apoi regulile catalogării pe subiecte şi fişierul de autoritate pentru descriptori, cooperarea dintre bibliotecile naţionale şi reţelele regionale, încheind cu o privire asupra cooperării internaţionale în ceea ce priveşte un tezaur multilingv.

     Subject access in Iran (Accesul la subiecte în Iran) are ca idee principală faptul că în această ţară nu există reguli de stabilire a vedetelor de subiect. Bibliotecarii iranieni traduc termenii din Sears List of Subject Headings sau din LCSH, adăugînd de multe ori termeni aleşi de ei, ceea ce a condus în timp la neuniformitate.

     Urmeză lucrarea Subject Catalogues in Poland (Cataloagele pe subiecte în Polonia)

În Polonia, indexarea pe subiecte s-a dezvoltat în două direcţii diferite: bibliotecile medicale şi celelalte biblioteci. Cele două tipuri de biblioteci au abordat puncte de vedere diferite în practica indexării pe subiecte: bibliotecile medicale urmează practica impusă de Biblioteca Medicală Centrală din Varşovia, care a publicat un dicţionar de vedete de subiect în medicină şi domeniile înrudite. Practica indexării pe subiecte în bibliotecile generale îşi are rădăcinile în munca lui Adam Lysakowski, care s-a bazat atât pe propunerile lui Cutter ca şi pe instrucţiunile germane.

Principalul instrument în indexarea pe subiecte în bibliotecile generale din Polonia este National Library Subject Headings. Vedetele de subiect sunt folosite şi în bibliografia naţională poloneză actuală, împreună cu Clasificarea Zecimală Universală. Atât vedetele de subiect, cât şi indicii CZU sunt folosiţi în sistemele automatizate de căutare la Biblioteca Naţională a Poloniei, precum şi în bibliotecile universitare.

     Prelegerea Subject Indexing in Portuguese Libraries : A New Approach with SIPORBASE (Indexarea pe subiecete în bibliotecile portugheze : o nouă abordare cu SIPORBASE)  prezintă motivele proiectului SIPORBASE şi scopurile sistemului,   principalele surse şi opţiuni, precum şi o foarte scurtă prezentare a manualului SIPORbase.

     Subject Indexing at the National Libray of Spain (Indexarea pe subiecte la Biblioteca Naţională a Spaniei) este titlul lucrării următoare. După un foarte scurt istoric al metodelor  utilizate de-a lungul timpului la Biblioteca Naţională a Spaniei, e menţionat faptul că, Clasificarea Zecimală Universală a fost introdusă în anul 1935. Catalogarea sistematică a început să se dezvolte tot din 1935, Clasificarea Zecimală Universală şi vedetele de subiect rămânând cele două sisteme utilizate în indexarea pe subiecte la Biblioteca Naţională a Spaniei. Informatizarea la această bibliotecă a început în anul 1987, prin instalarea sistemului SABINA în Serviciul de Catalogare Clasificare; în 1991, acest sistem a fost înlocuit cu ILIADA. Urmează o prezentare detaliată a celor două sisteme.

     Subject Control : The British Viewpoint (Controlul indexării pe subiecte : punctul de vedere britanic)

Punctul de vedere britanic asupra controlului indexării pe subiecte este raportat la stadiul sistemelor de indexare bazate pe cuvânt şi a cercetării în acest domeniu. Este precizat faptul că, la momentul actual este corect să se pună accentul pe cuvânt, deoarece indexarea pe subiecte în Marea Britanie nu reflectă o abordare sistematică în maniera din trecut. Unul din factorii principali care a condus la această situaţie a fost creşterea disponibilităţii şi a utilizării serviciilor informatizate care oferă potenţial pentru căutarea on-line prin părţi de înregistrare, fapt ce nu era posibil în forma manuală a catalogului. Serviciul Britanic Naţional Bibliografic a încetat să folosească sistemul de indexare PRECIS, înlocuindu-l în anul 1991, cu altul mult simplificat denumit COMPASS. Noul sistem este structurat să ia în considerare faptul că toate elementele unei înregistrări bibliografice pot fi accesate direct.

     Din lucrarea Subject Access Systems in the USA ( Sisteme de acces la subiect în SUA) aflăm că, în ceea ce priveşte sistemele de acces la subiect utilizate în SUA, cele mai larg adoptate sunt: LCSH, sistem destinat cuprinderii tuturor subiectelor unei colecţii generale, şi Medical Subjects Headings - MeSH, sistem ce se ocupă numai cu acest domeniu. Se arată faptul că cele două sisteme au anumite principii structurale comune. Pentru acces, ambele sisteme folosesc principiul intrării distincte şi directe. Ca semantică, pentru a rezolva problema sinonimelor şi omonimelor, sistemele aderă la principiul vedetelor unice şi uniforme (un termen pentru fiecare subiect şi un subiect pentru fiecare termen) şi, tot din punct de vedere al semanticii, ambele sunt sisteme larg precoordonate, care, în anumite circumstanţe, permit post coordonarea. Nu există reguli de catalogare pe subiecte pentru nici unul din cele două sisteme. Instrucţiuni detaliate pentru aplicarea LCSH sunt publicate în Library of Congress Subject Cataloguing Manual: Subject Headings. Pentru MeSH, regulile de catalogare sunt date în prefaţa la lista alfabetică. Lucrarea analizaeză semantica şi sintaxa celor două sisteme.

     Secţiunea II, Probleme actuale în indexarea pe subiecte, a găzduit prelegeri pe teme de permanentă actualitate.

Astfel, lucrarea The Complementarity of Natural and Controled Languages in Indexing (Complementaritatea limbajului natural de indexare şi a celui controlat) pornind de la un studiu de caz, o comparaţie între un caz de indexare bazată pe vocabular şi un caz de indexare liberă, aminteşte avantajele dar şi limitele limbajului de indexare controlat şi nevoia de a fi completat cu limbajul natural.

    Precoordination or Not (Precoordonare sau nu) discută problema precoordonare "contra" postcoordonare, prezentînd în mod analitic argumentele pro şi contra pentru pre- şi postcoordonare în cataloagele on-line din zilele noastre, subliniind diferenţa între o listă enumerativă de vedete de subiect şi una sintetică.

     Lucrarea International Tendencies in Terminology and Indexing (Tendinţe internaţionale în terminologie şi indexare) prezintă un raport de înaltă ţinută asupra terminologiei în domeniu şi descrie computerizarea şi standardizarea internaţională a acesteia, ca tendinţe importante.

     Standards and Standardization in Subject Analysis Systems : Current Status and Future Directions (Standarde şi standardizare în sistemele de analiză a subiectului : Situaţia actuală şi direcţii viitoare) descrie tipuri diferite de standarde aplicabile în catalogarea pe subiecte. Un tip este ghidul (guidelines) utilizat mai ales în ţările care au sau îşi dezvoltă propriul cod naţional de catalogare pe subiecte. Un alt caz este adoptarea şi utilizarea de către mai multe biblioteci a unei anume liste de vedete de subiect, de ex. răspîndirea largă a LCSH în SUA şi UK, sau variaţiuni pe această temă (utilizarea LCSH, după adaptarea ei).

     Toate lucrările prezentate în cadrul întâlnirii de la Lisabona au adus o cantitate mare de informaţii despre sistemele de indexare pe subiecte din diferite părţi ale lumii; deasemenea,  au adus în discuţie aspecte care pot ajuta la clarificarea problemelor din activitatea de zi cu zi.

                                                                                                      Lucia Bîrsan

                                                                                     Serviciul Catalogare-Indexare