Direcţiile de înnoire ale Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti au vizat multiple direcţii în care este implicată o astfel de structură cultural - ştiinţifică.

1. Refacerea, restaurarea şi extinderea complexului BCU din Piaţa Revoluţiei

Acest proces a însemnat o activitate complexă, extraordinar de solicitantă care a început în primăvara anului 1990 şi a avut în obiectiv trei imobile între care refacerea şi restaurarea a două monumente de artă şi de arhitectură, distruse prin incendiere în timpul evenimentelor din decembrie 1989 şi construcţia unui nou edificiu, în concepţie modernă care să asigure utilizatorilor servicii la standarde europene. S-a lucrat aproape un deceniu, concomitent, cu trei firme de antepriză, câte una pentru fiecare casă, şi cu zeci de subantreprenori pe diverse specialităţi.

În condiţiile grele de subfinanţare, din cauza lipsei de resurse, preocupările s-au concentrat nu numai asupra execuţiei propriu zise a lucrărilor, ci şi asupra identificării şi atragerii de fonduri atât prin suplimentări bugetare, cât şi prin donaţii şi sponsorizări interne şi externe.

Urmare eforturilor concentrate ale constructorilor şi beneficiarului, în toamna anului 1997, s-a înregistrat primul succes notabil, concretizat în terminarea lucrărilor de refacere şi restaurare a corpului DACIA, punerea acestuia în funcţiune, ceea ce a permis concentrarea într-un sediu propriu a administraţiei instituţiei, care de şapte ani lucra dispersată în mai multe locaţii.

Preocupările au fost concentrate de acum asupra celorlalte două obiective, accentul căzând asupra investiţiei noi care trebuia să rezolve în cea mai mare măsură cerinţele legitime ale utilizatorilor specifici: studenţi, cadre didactice, cercetători, dornici să acceadă la sursele de informaţii, în condiţii civilizate. Prin strădaniile celor implicaţi şi o muncă asiduă de coordonare şi impulsionare a ritmului în execuţie, concomitent cu mobilizarea şi gestionarea chibzuită a resurselor (preponderent de la buget, completate cu unele sume din venituri proprii şi surse atrase - donaţii si sponsorizări, marea izbândă s-a consemnat către finele anului 2001, în luna noiembrie, când într-un cadru festiv, în prezenţa celor mai înalte oficialităţi ale statului şi cu participarea raportorului Parlamentului European pentru România, a fost inaugurat corpul BOEMA care a intrat imediat în funcţune, cu toate utilităţile şi facilităţile de care dispune. Era al doilea obiectiv din complexul BCU şi cea mai importantă investiţie din sistemul Ministerului Educaţiei, realizată după 1989, care se integra în circuitul sistemului de învăţământ românesc, cu rezonanţe profunde şi în viaţa culturală a ţării. Dispunând de săli de lectură cu peste 400 de locuri, dotată cu sistem informatizat de alocare, având instalate zeci de calculatoare pentru căutare în sistem digital atât prin internet cât şi prin servicii de referinţe , asigurând cel mai facil acces liber la fondul de publicaţii disponibil, cu un ambient modern şi utilităţi de ultimă generaţie, corpul nou al BCU - Bucureşti este recunoscut şi apreciat în Top 100 al edificiilor de acest profil pe plan mondial.

Concomitent cu acţiunea de asigurare a unor spaţii adecvate la nivelul cerinţelor actuale şi ale nevoilor de informaţii ale utilizatorilor bibliotecii, pe parcursul întregii acestei perioade, s-a desfăşurat şi o acţiune susţinută de completare, diversificare şi modernizare a surselor de informaţii pe toată gama de suporturi: tipărite, magnetice etc.

Astăzi Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti se constituie într-un important for de cultură, ancorat organic în circuitul naţional şi mondial de profil. Dispune de toate facilităţile online şi este în măsură să satisfacă utilizatorilor săi orice cerere de informaţii.

Al treilea edificiu din componenţa complexului BCU este celebrul monument de artă FUNDAŢIA CAROL I, ctitorie a primului suveran al României, operă realizată în stil neoclasic spre sfârşitul secolului al 19-lea, de renumitul arhitect francez Gauttreau. Amplasat în centrul istoric al Capitalei, în piaţa din faţa Palatului regal, acest obiectiv s-a constituit între cele două războaie mondiale, într-un important for de cultură, din Aula sa celebră răsunând cuvântul celor mai importante figuri ale culturii şi ştiinţei româneşti: Nicolae Iorga, C. Rădulescu-Motru, C.I. Parhon, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Vasile Pîrvan, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Tudor Vianu, Nae Ionescu, Dimitrie Gusti, Constantin Noica şi lista poate continua. Nu există moment de rezonanţă din istoria culturii româneşti a acelor ani care să nu fie legat de FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ CAROL I.

Cu atât mai dureroasă a fost percepută atât în ţară cât şi în străinătate, distrugerea acestui monument, prin incendierea din timpul evenimentelor din decembrie 1989. Pierderea tezaurului de publicaţii pe care îl deţinea, transformarea în ruine a bijuteriei arhitecturale pe care o constituia, au întristat milioane de suflete şi a declanşat iniţiative nebănuite pentru refacerea patrimoniului şi restaurarea monumentului. Această probă de foc care viza fonduri uriaşe s-a dovedit însă enorm de dificilă. Perioada grea prin care a trecut ţara după revoluţie, nu a permis alocarea de resurse la nivelul nevoilor şi din această cauză refuncţionalizarea edificiului, la care se lucrează de 15 ani, întârzie. Lucrările de restaurare sunt dificile şi costisitoare prin ele însele şi dacă la acestea se adaugă lipsa cronică de fonduri, avem explicaţia faptului că după trecerea atâtor ani, mai sunt încă importante zone nefinisate. Ritmul de lucru este lent, adaptat posibilităţilor de plată şi astfel perspectiva de reintrare în circuitul căruia îi este destinat acest imobil, nu poate fi definit. Ca urmare şi serviciile pe care le oferă BCU sunt afectate: importante spaţii de lectură nu pot fi la dispoziţia cititorilor, spaţii de depozitare însemnate nu pot fi utilizate, vestita Sală a profesorilor, ca şi restul sălilor aşteaptă mobilarea, iar aula - bijuteria care constituie simbolul şi emblema instituţiei stă departe de trepidaţia vieţii culturale.

2. Înnoirea activităţii

Procesul de înnoire şi modernizare constantă a activităţii BCU, în aceşti ani s-a derulat într-o strânsă corelare pe multiple planuri şi a vizat:

• asigurarea spaţiilor,
• asigurarea surselor de informaţii (a fondului de publicaţii),
• achiziţia şi implementarea sistemului informatic, integrat de bibliotecă,
• perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului,
• asigurarea utilităţilor necesare pentru crearea unui mediu adecvat proceselor specifice studiului,
• modernizarea activităţii în bibliotecile filiale.

Cu excepţia faptului că imobilul FUNDAŢIE nu este funcţional şi va mai trena, atâta timp cât nu se va identifica o soluţie salvatoare de finanţare, Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti se înfăţişează astăzi ca o instituţie etalon în profilul său, puternic ancorată în servirea cerinţelor culturii şi învăţământului din ţara noastră.

Făcând referire la direcţiile principale pe care le-a urmat preocupările susţinute de îmbunătăţire a activităţii din BCU, sunt de subliniat direcţiile importante care au marcat parcursul.

a. Legat de problema spaţiilor necesare pentru lectură, depozite şi utilităţi, a fost prezentată starea celor trei imobile care alcătuiesc complexul. Faptul că două dintre ele au putut fi puse în funcţiune şi sunt operaţionale asigură baza activităţii curente, în condiţii foarte bune.

Ceea ce trebuie remarcat este aceea că aceste spaţii nu fac faţă afluxului de cititori, locurile de lectură pe care le oferă nu acoperă solicitările celor interesaţi, apar cozi şi aglomeraţii iritante, ceea ce face să se impună cu atât mai acut grăbirea finalizării sălilor din FUNDAŢIE. Cei 8.000 mp. Ai acestui edificiu, care se vor adăuga celor 12.500 mp. ai corpului BOEMA, vor aduce o îmbunătăţire consistentă condiţiilor de lectură şi studiu în BCU, contribuind la aplanarea inconvenientelor existente.

b. În incendiul din decembrie 1989 a dispărut, în proporţie de peste 80%, fondul de publicaţii din patrimoniul bibliotecii. Dar marea tragedie a constituit-o transformarea în cenuşă a tezaurului de valori constituit din manuscrise, corespondenţă, unicate şi lucrări rare adunate cu trudă de-a lungul anilor în proprietatea instituţiei şi care s-au pierdut pentru totdeauna. Nicicând nu va mai putea fi umplut golul lăsat în cultura românească de dispariţia în flăcări a unor manuscrise ale lui Mihail Sadoveanu şi Mircea Eliade, a corespondenţei dintre Mihai Eminescu şi Tzigara Samurcaş, Ion Luca Caragiale şi Mihai Dragomirescu, Panait Istrate şi Al. Tzigara Samurcaş, Alex Averescu şi Măriuca Cantacuzino, a unui număr de 4 incunabule, a peste 350 titluri din bibliografia românească veche (între care un exemplar unicat din opera lui Dimitrie Cantemir).

Pe fondul acestei stări de şoc, imediat după ce au tăcut armele, un aflux de bunăvoinţă remarcabil, atât în ţară (chiar de la cetăţeni anonimi) cât şi din străinătate de la instituţii de profil şi mari edituri, au început să curgă donaţii care s-au constituit în începutul unui proces vast de refacere a colecţiilor, la care o contribuţie substanţială a avut-o achiziţiile directe din fonduri alocate de la buget. Într-un timp relativ scurt s-a refăcut astfel fondul de bază de publicaţii, ajungându-se la aproape două milioane exemplare în centrală şi filiale. Se poate afirma acum că Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti poate să facă faţă tuturor cerinţelor de surse de informaţii ale utilizatorilor săi şi să răspundă solicitărilor de schimburi interbibliotecare venite din ţară şi din străinătate.

c. Una din direcţiile prioritare ale înnoirii activităţii BCU, a constituit-o identificarea, achiziţionarea şi implementarea unui sistem informatic integrat de bibliotecă. Încă de la jumătatea anilor 90 BCU - Bucureşti a început să devină prima structură de acest profil din ţară, în care o asemenea iniţiativă devenea realitate. Cu ajutorul firmei olandeze GEAC, autoare a proiectului, s-a trecut la implementarea sistemului de bibliotecă VUBIS care într-un timp scurt a devenit funcţional, în centrala instituţiei şi apoi treptat în unităţile filiale. Astăzi fondul principal de publicaţii din centrală şi filială este introdus în baza de date, activitatea de căutare şi de referinţe este informatizată, biblioteca este interconectată la sistemul intern şi internaţional de profil. În anii care s-au scurs, de la primele începuturi în domeniul informatizîrii, sistemul a fost perfecţionat etapă cu etapă ajungându-se la varianta actuală care reprezintă ultima dezvoltare a sistemului VUBIS.

În paralel a fost achiziţionată, instalată şi completată an de an, baza materială a informatizării integrate: sute de calculatoare instalate în reţea, servere, sute de licenţe etc. şi procesul este în plină expansiune. În fiecare an se îmbogăţeşte cu câteva zeci de calculatoare şi alte componente aferente, perfecţionarea sistemului informatic în funcţiune, constituind un obiectiv prioritar în strategia menită si asigure conectarea permanentă a instituţie la cele mai performante exigenţe în domeniu.

d. Relaţiile competente, corecte şi civilizate cu publicul beneficiar al serviciilor bibliotecii, nu pot fi asigurate decât de un personal bine pregătit profesional şi cultural, legat organic la un program permanent de perfecţionare a pregătirii pe multiple planuri. Bibliotecarul este profesional în permanenţă relaţie cu cititorul. El desfăşoară o activitate publică, în serviciul miilor solicitanţi de informaţii şi prin aceasta este obligat să fie permanent la curent cu ceea ce este specific domeniului, cu noutăţile care apar, să aibă o ţinută decentă şi o comportare demnă. Nici un argument nu-i poate motiva comportamentul neadecvat în raporturile cu publicul care i se adresează şi pe care trebuie să-l servească cu profesionalism, promptitudine şi decenţă.

Pentru a dispune de un asemenea personal de specialitate, Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti s-a preocupat permanent ca pregătirea profesională a angajaţilor să răspundă exigenţelor. Tot personalul de specialitate a fost instruit să-şi însuşească utilizarea calculatorului în activitate şi să folosească eficient facilităţile asigurate de programul informatic integrat în bibliotecă. În cadrul instituţiei se organizează cursuri, simpozioane, conferinţe pe teme de actualitate, bibliotecarii participă la astfel de manifestări organizate la nivel departamental sau naţional. Ei au fost sprijiniţi să urmeze cursuri de atestare profesională şi în numeroase cazuri, cursuri postuniversitare de biblioteconomie la Universitatea Bucureşti. BCU - Bucureşti este autorizată să organizeze cursuri şi să elibereze certificate de atestare profesională pentru bibliotecari debutanţi.

e. Desfăşurarea unei asemenea activităţi complexe, la nivelul cerinţelor actuale a impus instituţiei asigurarea unei infrastructuri pe măsură. Preocuparea a fost ca nimic din ceea ce este necesar pentru o activitate la standarde europene să fie neglijat.

Domeniile care au concentrat, cu deosebire atenţia pentru a creea siguranţa că infrastructura răspunde cerinţelor, au fost:

• mobilarea adecvată a sălilor de lectură şi a depozitelor de publicaţii;
• dotarea cu echipamente necesare asigurării unui climat propice în spaţiile publice (centrală termică, centrală de ventilaţie, grup electrogen, climatizare, în spaţiile de lucru);
• condiţii de apă curentă şi instalaţii sanitare cu dotări complete;
• lifturi pentru persoane şi publicaţii;
• telefonie publică;
• servicii de multiplicare texte;
• sistem informatic de control acces;
• sistem de securitate şi avertizare antifoc;
• serviciu public de internet;
• serviciu de accesare video a informaţiilor pe suporţi magnetici;
• sală de expoziţii şi manifestări culturale cu dotările aferente;
• vestiare şi dulapuri individuale pentru bagaje;
• bufet de incintă;
• amplasarea a numeroase lucrări de artă pentru decor interior.

Totul a fost gândit şi realizat în scopul ca această instituţie de învăţământ şi de cultură să răspundă , pe cât posibil, obiectivului declarat de a se constitui într-un etalon pentru domeniul în care activează. Nu a fost neglijat nimic important, din ceea ce constituie obligaţia instituţiei de a răspunde cerinţelor de informare ce-i sunt adresate, în condiţii de normalitate şi de civilizaţie, adecvate secolului 21.

f. Pentru ca Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti să răspundă într-o măsură cât mai adecvată solicitărilor din partea studenţilor, corpului didactic şi cercetătorilor din Universitarea Bucureşti, în strânsă colaborare cu aceasta a desfăşurat un program, realizat în etape, de modernizare a bibliotecilor filiale din cadrul facultăţilor universităţii.

Procesul de modernizare a cuprins deja principalele filiale şi el a constat, în principal din:

• amplasarea unităţii într-un spaţiu corespunzător pentru nevoile de lectură şi conservare a publicaţiilor;
• igienizarea şi îmbunătăţirea constructivă a spaţiilor;
• condiţii optime de climat şi decor interior;
• dotarea cu infrastructura aferentă (mobilier, reţea de calculatoare, conectarea la sistemul informatic integrat, iluminat adecvat, controilul accesului, vestiare, grupuri sanitate etc.)

În acest context bibliotecile filale, specializate, pe profilul facultăţilor, în care activează, au devenit unităţi moderne în care se realizează o valoroasă muncă de informare specifică, de lectură şi cercetare aprofundată pe domenii, în relaţie nemijlocită cu facultatea.

3. Finanţarea şi sursele ei

O asemenea activitate caracterizată printr-o complexitate cu totul ieşită din comun, desfăşurată în timp, pe o perioadă de aproape 16 ani, câţi s-au scurs de la Revoluţie, în condiţii de stabilitate economică precare, determinate de constrângerile tranziţiei prelungite, a necesitat eforturi deosebite pentru finanţarea fiecăreia din acţiunile iniţiale.

Dacă ne referim chiar şi numai la volumul fondurilor implicate în procesul refacerii, restaurării şi extinderii complexului arhitectural care adăposteşte Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, nu va fi greu să se înţeleagă dimensiunile acestuia, având în vedere că s-a acţionat pentru restaurarea a două dintre cele mai importante monumente de artă din capitala ţării şi concomitent, la edificarea unui edificu nou, modern, care să încadreze ansamblului şi să răspundă în acelaşi timp, cerinţelor şi tendinţelor timpului. Dar aceasta a fost numai o latură a eforturilor financiare şi desigur s-a reţinut din prezentarea principalelor obiective care au preocupat instituţia în anii de după Revoluţie, că fiecare dintre acestea, în parte, a constituit o destinaţie pentru importante cheltuieli . Informatizarea, dotarea tehnică, asigurarea condiţiilor ambientale, modernizarea bibliotecilor filiale, întreţinerea complexului cu toate utilităţile în funcţiune, ţinerea la curent şi dezvoltarea colecţiilor nu au putut fi atacate fără importante cheltuieli. Care sunt sursele pentru finanţarea acestor obiective, cum au fost gestionate, cum s-au derulat relaţiile cu organele finanţatoare şi cu ceilalţi parteneri, cum este condusă evidenţa gestiunii, sunt probleme de care ne vom ocupa în continuare.

Conform legii Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti este instituţie publică finanţată integral de la bugetul de stat. În completarea alocaţiilor bugetare, BCU mai dispune pentru susţinerea financiară de unele resurse provenind din venituri proprii (chirii şi taxe pentru serviciile oferite) şi din donaţii şi sponsorizări.

Ponderea acestor surse în raport cu fondurile totale disponibile, la nivelul anilor 2004 şi 2005 se prezintă astfel:

Datele indică ponderea covârşitoare a fondurilor bugetare în volumul resurselor cu care se finanţează activitatea BCU, dar şi contribuţia semnificativă a surselor alternative pe care instituţia şi le poate asigura. Sursele respective, ori care ar fi natura lor, au un nivel şi o durată relativ constante, ceea ce asigură un regim de stabilitate a posibilităţilor de acoperire a cerinţelor funcţionării.

4. Cheltuirea fondurilor publice

Dacă ne referim la destinaţia resurserlor disponibile pe capitole de cheltuieli bugetare se prezintă astfel:

Pentru înţelegerea lucrurilor vom defini, în continuare conţinutul acestor capitole de cheltuieli bugetare, ele fiind cele mai importante în structura bugetului unei instituţii bugetare.

a. Cheltuieli de personal cumulează toate sumele pentru plata muncii. Pe articole distincte se evidenţiază la acest capitol sumele aferente: drepturilor de salariu (inclusiv sporuri, premii etc.), obligaţiilor privind contribuţia angajatorului la asigurările sociale de stat, la fondul de şomaj, la fondul de sănătate şi la cel de accidente, precum şi prevederile pentru plata diurnei de deplasare şi a drepturilor de transfer.

b. Capitolul "cheltuieli materiale" concentrează alocaţiile aferente cheltuielilor gospodăreşti şi de întreţinere, cheltuielilor pentru aprovizionarea cu materialele, obiectele de inventar, materialele pentru protecţia muncii, materialele de birou, necesare, precum şi cele destinate reparaţiilor şi achiziţiei de publicaţii. Pentru cazul bibliotecilor trebuie sublimat că la acest capitol se localizează articolul "Cărţi şi publicaţii" din care se finanţează întregul proces de completare şi de dezvoltare a colecţiilor, iar în cazul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, tot de la acest capitol au fost finanţate lucrările de refacere şi restaurare la cele două imobile Corpul FUNDAŢIE şi Corpul DACIA, monumente distruse în decembrie 1989.

c. La "cheltuieli de capital" se prevăd fondurile de investiţii pentru realizarea de obiective noi, cum a fost cazul Corpului BOEMA la BCU - Bucureşti, sau dezvoltării unor obiecte cu elemente noi, de natura mijloacelor fixe, neavute anterior. Tot de aici se finanţează listele de dotări independente, deupă aprobarea lor conform legii.

Finanţarea investiţiilor, indiferent de felul lor, urmează o procedură specială de aprobare, alocare de fonduri şi efectuare a plăţilor, în baza nominalizării individuale, în Liste, a fiecărui obiectiv şi a cuantumului şi destinaţiei sumelor prevăzute. Aceasta implică un control mai riguros din partea organelor de finanţare, care exercită o supraveghere atentă a dezvoltărilor patrimoniale prin investiţii.

În structura capitelolelor de cheltuieli în ultimii doi ani, pe sursele de finanţare specifice BCU în care donaţiile şi sponsorizările au fost incluse în veniturile proprii, ponderile se prezintă astfel:

Datele evidenţiază ponderea substanţială a fondurilor prevenite de la bugetul de stat şi în structura cheltuielilor pe capitole. Totodată se remarcă faptul că în anii din urmă, investiţiile constând în dotări independente au fost finanţate integral din veniturile proprii, de la buget primindu-se numai o finanţare redusă, pentru consolidări în imobilul FUNDAŢIE, aflat în curs de restaurare. Prin actul său constitutiv, Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti este definită ca o instituţie finanţată integral de la bugetul de stat. Veniturile proprii la care are acces, în completare, i-au fost îngăduite prin reglementări speciale, ca un srijin.

5. Relaţiile cu partenerii de finanţare

Aşa cum s-a arătat, sursele de finanţare cu care operează Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti provin de la buget şi din venituri proprii şi pentru a ajunge să dispună efectiv de ele, instituţia desfăşoară acţiuni specifice de relaţii cu cei care le asigură şi de gestionare în procesul activităţilor desfăşurate.

a. BCU primeşte fonduri bugetare (cele care deţin ponderea principală) prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării, forul său tutelar. Asupra nivelului acestora există un control centralizat al instituţiilor care elaborează, fundamentează, aprobă, repartizează şi supraveghează consumul banilor publici. Aşa se face că la nivelul unei instituţii operative de nivelul ordonatorului terţiar, posibilităţile acestuia de a influenţa volumul alocaţiilor sunt limitate, atribuţiile şi răspunderile lui principale fiind concentrate pe „execuţia bugetară”, adică pe gestionarea în condiţiile legii a consumului efectiv al sumelor ce l-au fost aprobate.

Legalitatea consumului, a cheltuielilor ce se comit, urmărindu-se, cu exactitate economisirea banilor şi eficientizare la maximum a acestora, constituie obligaţia fundamentală a oricărui angajat care activează în sectoarele cu finanţare bugetară. Pe filiera înfăptuirii dezideratului final: maximă eficienţă cu minimum de cheltuială, se înscriu organele de supraveghere, îndrumare şi control multiple, aşezate pe paliere care pornesc de la MInisterul Finanţelor Publice, trece prin organul central tutelar (Ordonatorul principal), prin organismele centrale cu profil teritorial (Ordonatori secundari), ajung la organeletrezoreriei sub controlul cărora se operează efectiv plăţile şi se încheie cu controlul intern şi cel al Curţii de Conturi.

Totul urmăreşte ţinerea sub control strict a cheltuirii banilor publici, sursă predilectă pentru abuzuri sub variante forme. Atacurile cele mai păguboase se întreprind la adresa acestor resurse, fiindcă în acest domeniu, rolul important îl poartă cinstea intimă, fidelitatea operatorului, asupra acestuia exercitându-se presiunile cele mai subtile şi insidioase.

La finele fiecărui an bugetar, care la noi se suprapune anului calendaristic, orice sumă rămasă neconsumată în soldul conturilor cu alimentare de la buget, prin alocaţiile lunare, se preia la bugetul de stat, operaţia de transfer efectuându-se automat de către unitatea de trezorerie, prin care se gestionează creditele bugetare. Trebuie precizat faptul că fondurile publice, indiferent de sursa lor, se gestionează exclusiv prin unităţile trezoreriei statului, dar închiderea anuală este obligatorie numai în caul fondurilor care provin de la bugetul de stat.

b. Veniturile proprii se realizează prin eforturile instituţiei, se concentrază într-un cont special deschis la unitatea de trezorerie a sectorului de reşedinţă şi se gestionează cu respectarea regulilor generale valabile în gestionarea fondurilor bugetare. Anul se elaborează şi se aprobă bugetul acestorresurse pe două secţiuni: Venituri, cu sursele din care provin şi Cheltuieli, cu repartizarea pe capitole de destinaţii. Conform legii obiectivele care se finanţează din veniturile proprii se aprobă de organul tutelar şi constituie activităţi precis individualizate, susţinute financiar exclusiv din aceste fonduri. Sumele neconsumate, rămase în sold la finele anului se raportează şi rămân la dispoziţia titularului de cont.

Legat de această categorie de resurse preocupările instituţiei se concentrază spre identificare celor mai avantajoase posibilităţi de a le obţine. Cum principala lor sursă o constituie chiriile încasate pentru spaţiile cedate temporar unor terţi, în licitaţiile organizate trebuie identificaţi partenerii cu cea mai bună ofertă: preţ, bonitate, seriozitate. Trebuie concepute şi încheiate contracte care să dea siguranţa unor relaţii stabile şi sigure, cu prevederi care să evite ambiguităţile şi să împiedice litigii dăunătoare activităţii. Sub imperiul acestor deziderate Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti şi-a selecţionat cu mare grijă partenerii de contract în relaţiile de locaţie, ceea ce-i dă siguranţa necesară privind stabilitatea - cuantum, termenele - veniturilor pe care contează. În afara certitudinii cu referire la cuantumul, durata şi ritmicitatea în timp a resurselor respective, BCU a beneficiat din partea chiriaşilor săi, de executarea de către ei a unor importante investiţii pentru funcţionalizarea spaţiilor, care le-au fost oferite la roşu şi fără dotări. Atât Centrul de Informare şi Documentare al Comisiei Europene în România, cât şi HVB - BANK şi SC HELVETANSA, chiriaşii BCU la parterul imobilului FUNDAŢIE, au realizat, în stil ultramodern finisarea, decorarea, amenajarea şi dotarea spaţiilor închiriate scutind pe locatar de importante cheltuieli.

În afara chiriilor, o resursă importantă din categoria veniturilor proprii ale BCU, o constituie taxele încasate de la utilizatori pentru serviciile oferite: acces în bibliotecă, internet, împrumut de publicatii, ocuparea camerelor de studiu individual etc. În cazul acestora politica instituţiei nu este maximizarea veniturilor ci grija de a veni în întâmpinarea celor care apelează la serviciile sale - în proporţie de peste 95% studenţi şi cadre didactice - prin practicarea unor nivele de taxare acceptabile, care să poată fi suportate fără eforturi, şi renunţări semnificative. Aşa se explică şi faptul că biblioteca este suprasolicitată iar cei care beneficiază nemijlocit de serviciile sale îşi declară satisfacţia faţă de calitatea acestora şi de condiţiile ce li se oferă. În fond, elementele fundamentale ale politicii BCU sunt: un nivel de taxe uşor de suportat şi condiţii moderne de acces şi studiu, acestea constituind factorii care o fac activată şi implicit neîncăpătoare pentru afluxul cererii.

În categoria veniturilor proprii includem, aşa cum s-a spus, resursele atrase din donaţii şi sponsorizări. Volumul acestora este relativ redus, dar constituie o resursă bine venită pentru acoperirea costului unor manifestări publice specifice şi acţiuni de imagine. Pentru atragerea unor sume cât mai însemnate din astfel de surse, preocuparea principală o constituie identificarea potenţialilor donatori şi cultivarea unor relaţii strânse cu aceştia, în condiţii de legalitate. Ca beneficiar, BCU se îngrijeşte să facă cunoscute pe căile ce-i stau la îndemână, gesturile respective, şi să transmită autorilor lor mulţumirile publice cuvenite. Prin donaţii BCU - Bucureşti şi-a îmbogăţit patrimoniul cu opere de artă valoroase şi cu echipamente utile, în timp ce sponsorizările primite i-au permis organizarea festivităţii anuale legate de zilele Bibliotecii, a serbării pomului de Crăciun cu daruri pentru copiii salariaţilor şi a altor acţiuni, conform destinaţiei stabilite de sponsor prin contractul încheiat.

x

x x

În activitatea complexă ce se derulează în Biblioteca Centrală Universitară se includ organic şi alte preocupări cu implicaţii importante în garantarea succesului global pe care îl vizează şi pentru care luptă instituţia. Sigur problemele legate de dezvoltare şi modernizare, de finanţare şi gestionare, de relaţii şi resurse, sunt determinate şi rezolvarea lor în beneficiul instituţieiîi asigură acesteia condiţiile optime de activitate. În acelaşi timp însă nu poate fi omisă importanţa pe care o reprezintă nevoia de performanţă în administrarea imobilelor şi de cuprindere în sfera modernizării, a sectoarelor care constituie administrarea instituţiei (contabilitatea, evidenţa, resursele umane şi salarizarea, gestiunile materiale etc). Fiecare dintre acestea comportă aspecte specifice, considerăm însă că două sunt direcţiile fundamentale de urmat: o politică eficientă de selectare, formare şi perfecţionare a resurselor umane şi cuprinderea tuturor activităţilor din administraţia în sfera informatizării performante.

Ion Moiceanu

Contabil Şef

Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti