1. Introducere

Bibliotecile moderne sunt organizaţii care trebuie să funcţioneze bine şi eficient. Există, bineînţeles, o mare deosebire între majoritatea bibliotecilor şi întreprinderile comerciale, aceasta fiind profitul. Dar oricare ar fi natura întreprinderii, aceasta trebuie să funcţioneze în aşa fel încât să satisfacă nevoile clienţilor, să creeze angajaţilor proprii mulţumirea şi mândria apartenenţei la acel loc de muncă, să asigure condiţii de lucru bune şi fără pericole şi să ofere servicii eficiente şi de calitate. 
Pentru a realiza aceste deziderate, bibliotecile şi-au însuşit şi şi-au implementat multe principii de management din sfera economică. În unele situaţii aceste biblioteci erau integrate unor structuri mai mari şi au fost obligate să adopte forme de management proprii acestora. În alte cazuri, problema adoptării unui model managerial a fost o chestiune de logică. 
Funcţionarea concretă a unei biblioteci nu se conformează unui tipar liniar structurat exact. Majoritatea atribuţiilor manageriale evoluează simultan, ele nu coexistă într-o relaţie erarhică. Prin urmare managementul structurilor infodocumentare nu poate fi socotit unul rigid, atât timp cât este el este complex şi interconectat. 
Factorii care dau o dinamică deosebită managementului de bibliotecă şi care influenţează cel mai mult modul de organizare instituţională a acestora sunt procesul tehnologic şi mediul social şi cultural. Explozia tehnologică are un efect imens asupra activităţii bibliotecilor, aşa - cum de altfel - are şi asupra altor sectoare de activitate. Ea a dus atât la intensificarea cât şi la complicarea proceselor de organizare şi conducere. Personalului i se cere să posede aptitudini şi calificări noi, indiferent de nivelul la care se situează. Sunt necesare structuri de organizare, tehnici de comunicare şi strategii financiare noi. Şi chiar după implementarea modificărilor în teoria şi practica managementului, au fost create noi teorii şi concepte în ştiinţa atât de dinamică a conducerii ştiinţifice. De exemplu, conceptele relativ noi de planificare strategică şi management conjunctural sunt esenţiale pentru planificarea dezvoltării sau pentru realizarea stabilităţii unei instituţii în climatul social şi tehnologic actual. /1 
Problemele care se ridică astăzi, în faţa managerului unei structuri de informare şi documentare de nivel universitar, sunt multiple şi nu pot fi soluţionate fără o evaluare corectă a mediului intern şi extern în care activează organizaţia sa, iar adecvarea la utilizator nu se poate realiza fără aportul important al unor discipline noi cum sunt Marketingul şi Relaţiile Publice. 
Proiectul managerial de faţă încearcă să pună în lumină unele puncte neclare prezente şi să aducă unele propuneri de rezolvare a acestora pentru îndeplinirea obiectivelor Bibliotecii Facultăţii de Drept ţinând seama de strategia de dezvoltare. 
Prin acest proiect se încearcă trecerea de la o structură tradiţională rigidă la una flexibilă, adaptabilă mediului şi nevoilor utilizatorilor, preocupată continuu de calitatea actului biblioteconomic şi de imaginea pe care aceasta o dezvoltă.

2. Evaluarea Mediului

CONTEXT MONDIAL

• trecerea de la Societatea industrială la Societatea informaţiei ("Information Society") în domeniul economic şi tehnic;

• evoluţia către o societate a învăţării ("Learning Society");

• globalizarea economiei şi progesul tehnologic rapid, mai ales în domeniul TIC - Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor.

CONTEXT NAŢIONAL

MEDIUL UNIVERSITAR

• Prognozele Strategiei Reformei şi Dezvoltării a Universităţii din Bucureşti asupra efectivelor de studenţi indică aproape o dublare a numărului de studenţi până în anul 2003;

• Pregătirea şi lansarea "Programului LLL - Long Life Learning" prin care toate facultăţile din Universitatea Bucureşti să contribuie la extinderea ofertei iniţiale de cursuri de educaţie continuă cu scopul de a răspunde la nevoile imediate şi de perspectivă ale societăţii româneşti;

• Instituţionalizarea programelor de studii diferenţiate pe niveluri şi dimensionarea acestora: 
  - nivelul colegial cu durata 2 - 3 ani; 
  - nivelul universitar de 4 - 5 ani (de regulă 4 ani) finalizat prin diplomă şi examen de licenţă; 
  - nivel master cu durata de 2 - 4 semestre, finalizat cu certificat de master; 
  - doctorat cu frecvenţă şi fără frecvenţă ; 
  - cursuri de reciclare profesională cu durate variabile (de la câteva săptămâni la 1 - 2 ani); 
  - forme de învăţământ deschis şi de învăţământ la distanţă .

• Lărgirea accesului la învăţământ superior;

• Creşterea ponderii studiului individual;

• Creşterea calităţii, a exigenţei prin selecţii progresive, către anii mai mari;

• Creşterea numărului de tineri admişi în învăţământul superior cu frecvenţă;

• Promovarea unei noi tehnologii didactice, în special cele bazate pe tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor;

• Elaborarea strategiei de refacere a spaţiilor pentru studiul individual;

• Sprijinirea dotării cu cărţi, cursuri, reciclarea manualelor;

• Familiarizarea studenţilor cu TIC - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor/2 
  

MEDIUL INFORMAŢIONAL

• Prezenţa unei pieţe editoriale cu o producţie de publicaţii în continuă creştere, incontrolabilă şi aproape imposibil de definit;
• Costuri ridicate ale materialelor publicate;
• Calitatea slabă din punct de vedere a rezistenţei suporturilor tradiţionale obligă la numeroase remedieri şi operaţiuni de legătorie care ridică nejustificat costul sursei de informare;
• Piaţa documentelor electronice este încă firavă în domeniul ştiinţelor juridice.

MEDIUL FINANCIAR

• Alocaţii bugetare modeste care nu pot acoperi activităţi de dezvoltare ale organizaţiei;
• Dificil de atras resurse extrabugetare şi sponsorizări, posibil reviriment ca urmare a aplicării prevederilor noii Legi a bibliotecilor.

Toate aceste atribute ale mediului înconjurător în care este chemată să-şi desfăşoare activitatea Biblioteca Facultăţii de Drept obligă la stabilirea unor concluzii care să poată sta la baza elaborării unor politici manageriale viitoare: 
- necesitatea adaptării şi extinderii serviciilor de bibliotecă către grupuri socio-profesionale nou intrate în sfera de activitate a Facultăţii de Drept prin implementarea L.L.L. (Long Life Learning), precum şi posibilitatea ca aceste grupuri să aibă nevoi de informare mai complexe; 
- apare nevoia crescândă de a asigura o gamă mai largă de materiale de referinţă în acest domeniu al ştiinţelor juridice şi al disciplinelor conexe (vezi anexa 1); 
- datorită restricţiilor bugetare şi a nevoii de răspunde prompt la nevoile de informare ale utilizatorilor, trebuie organizate periodic studii şi analize de Marketing; 
- comunicarea permanentă, eficientă, cu factorii de decizie ai facultăţii pentru a fi informaţi operativ asupra modificărilor de structură ale anilor de studiu, cifrele de şcolarizare, formele noi de instruire; 
- adaptări ale politicii bibliotecii cu privire la accesul la colecţii şi comunicarea colecţiilor; 
- descoperirea oportunităţii accesului la diverse tipuri de informaţii aflate exclusiv în format electronic corelată cu dezvoltarea sistemului informatic al bibliotecii şi dezvoltarea abilităţilor utilizatorilor de a lucra cu noile tehnologii.

3. Misiunea Bibliotecii Facultăţii De Drept

Biblioteca Facultăţii de Drept are misiunea de a participa la procesul de instruire, formare şi educare, precum şi la activitatea de cercetare ce se desfăşoară în cadrul Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti, prin dezvoltarea unei baze documentare şi de informaţii /3, pertinente ştiinţific, destinate susţinerii programelor de învăţământ şi cercetare ale studenţilor, cadrelor didactice, cercetătorilor şi altor categorii socio-profesionale din mediul universitar, facilitarea accesului la aceste colecţii de informaţii, conştientă fiind de rolul strategic pe care îl are biblioteca în cadrul societăţii informaţionale. /4

4. Scopurile Bibliotecii Facultăţii De Drept

Pentru a realiza această misiune, Biblioteca Facultăţii de Drept are următoarele scopuri:

• asigurarea unei colecţii de documente şi informaţii adecvate susţinerii programelor de învăţământ şi cercetare ce se desfăşoară în cadrul Facultăţii de Drept din Universitatea de Drept;
• dezvoltarea resurselor de informare puse la dispoziţia utilizatorilor specifici prin realizarea accesului la baze de date ştiinţifice naţionale şi internaţionale, dar şi prin diverse colaborări cu alte structuri info-documentare din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti;
• asigurarea accesului şi comunicarea colecţiilor de documente şi informaţii tuturor categoriilor de utilizatori specifici;
• dezvoltarea unei game de servicii adecvate utlizatorilor, care să rezolve nevoile de informare ale acestora, atât prin utilizarea T.I.C. - Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, cât şi prin sporirea asistenţei de specialitate oferită acestora în procesul de regăsire a informaţiilor;
• asigurarea unei folosiri raţionale a resurselor şi fondurilor financiare ale bibliotecii, indiferent de provenienţa lor (bugetare, extrabugetare sau sponsorizări), printr-o administrare eficientă, în condiţii de maximă legalitate, şi o dotare adecvată cu personal şi mijloace materiale. /5

5. Obiectivele Bibliotecii Facultăţii De Drept

Obiectivele fundamentale ale bibliotecii sunt:

• dezvoltarea şi modernizarea echilibrată şi selectivă a colecţiilor de documente tradiţionale şi electronice în vederea ridicării continue a calităţii acestora;
• perfecţionarea accesului la informaţii şi documente şi dezvoltarea serviciilor bazate pe noile tehnologii ale informaţiei;
• adoptarea de programe adecvate de formare şi informare a utilizatorilor în raport cu structura anului universitar, dinamica lecturii şi resursele umane ale bibliotecii;
• colaborarea constantă şi eficientă cu alte structuri info-documentare în vederea satisfacerii nevoilor de informare ale utilizatorilor;
• realizarea periodică a unor studii detaliatate asupra utilizatorilor şi a nevoilor acestora de informare;
• dezvoltarea profesională continuă a personalului din bibliotecă prin participarea la toate formele de pregătire profesională organizate de structura tutelară, dar şi în învăţământul de profil de stat;
• recuperarea întârzierilor obiectivului de realizare a informatizării activităţilor din bibliotecă;
• atenta colectare a surselor extrabugetare (amenzi, taxe pentru servicii de bibliotecă) şi atragerea de contracte de sponsorizare /6;
• îmbunătăţirea planificării manageriale, a organizării, coordonării, controlului şi raportării în vederea realizării obiectivelor strategiei generale de dezvoltare;

PARTEA SPECIALĂ

6. Planificarea

Planificarea nu mai trebuie să fie astăzi o "chestiune de atitudine, ci o problemă de acţiune"./7 Ea trebuie să devină procesul prin care o bibliotecă este condusă, într-o anumită perioadă de timp, din locul pe care se află până în locul pe care şi-l doreşte să-l ocupe, prin înscrierea ei pe coordonatele unei acţiuni prestabilite. Orice activitate managerială responsabilă are ca nucleu al activităţii sale planificarea. Fără acest proces analitic viitorul unei biblioteci devine indezirabil.

6.1 Dezvoltarea colecţiilor de documente

Managementul dezvoltării colecţiilor are ca scop dezvoltarea şi modernizarea echilibrată şi selectivă a colecţiilor de documente tradiţionale şi electronice în vederea ridicării continue a calităţii acestora. Acest lucru se poate realiza printr-o selecţie optimă, adecvată şi raţională a documentelor nou intrate, prin complementaritatea fondurilor pe suport tradiţional cu cele pe suport electronic /8 inclusiv prin conectarea la reţelele mondiale de informaţii. Creşterea valorii colecţiilor se realizează şi printr-o selecţie negativă atentă a documentelor depăşite ştiinţific şi uzate fizic, în vederea dematerializării sau delocalizării, operaţiunea benefică care ar putea proteja miezul viu al colecţiilor de a se sufoca în informaţii redundante şi rezolvă gravele probleme de spaţiu cu care se confruntă Biblioteca Facultăţii de Drept. 
Pentru realizarea acestor obiective specifice este necesară o strânsă şi permanentă colaborare a conducătorului de filială cu : Serviciul Dezvoltarea Colecţiilor din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare, grupurile de selecţie pe disciplinele ştiinţelor sociale, secretarul ştiinţific al facultăţii şi cadrele didactice. Achiziţia de documente noi se realizează centralizat prin serviciul de resort din structura tutelară. Responsabilul de selecţie în cadrul filialei este managerul acesteia şi poate fi secondat de un membru al colectivului (sectorul Evidenţă), iar pentru realizarea operativă a activităţilor curente de chestionare a utilizatorilor şi raportare operativă a activităţilor curente de chestionare a utilizatorilor şi raportare statistică a circulaţiei este însărcinat colectivul din sectorul Comunicarea Colecţiilor. Resursele cu care se realizează dezvoltarea colecţiilor sunt: alocaţia bugetară, un cuantum din resursele extrabugetare şi eventualele achiziţii gratuite prin sponsorizări şi donaţii. 
În vederea aplicării unei dezvoltări a colecţiilor eficientă, obiectivă, calitativă, adecvată nevoilor utilizatorilor şi care să menţină "valoarea cultural - istorică şi ştiinţifică a colecţiilor" /9 trebuiesc desfăşurate următoarele activităţi:

- realizarea unei analize asupra dezvoltării istorice a colecţiilor, a circulaţiei acestor fonduri, identificarea zonelor de interes scăzut, starea fizică a acestor documente, evidenţierea acestora în vederea selecţiei negative: (termen: anual); 
- realizarea unei analize asupra circulaţiei fondurilor achiziţionate nou în vederea ajustării selecţiei: (termen: semestrial / anual); 
- strângerea permanentă a documentaţiilor necesare selecţiei de documentele: programele de studiu, planurile de cercetare, bibliografiile obligatorii şi facultative, formularele de deziderate ale utilizatorilor /10, studiile de marketing /11, planurile editoriale pentru achiziţia curentă, cuantumul resurselor bugetare şi extrabugetare, mărimea promoţiilor universitare, etc.; 
- stabilirea, prin colaborarea cu factorii de decizie din facultate şi cu Serviciul Dezvoltarea Colecţiilor, în urma analizei studiilor de marketing şi a documentaţiei, a unor priorităţi de achiziţie, pentru cartea străină şi nu numai, care să stea la baza unei bune decizii în selecţia de documente; 
- aplicarea unor strategii de selecţie clare în domeniul donaţiilor, de genul celor adoptate de Unitatea Centrală, care să permită doar reţinerea titlurilor de care biblioteca are nevoie şi reorientarea donatorului către alte biblioteci beneficiare. 
- colaborarea cu decanatul în vederea avizării eliminărilor din colecţii: (termen: anual); 
- raportarea statistică a stării colecţiei către structura paternă în vederea ajustării, dacă este cazul, a politicii de achiziţie şi a reaşezării alocaţiilor bugetare: (termen: trimestrial, semestrial, anual); 
- realizarea unei analize a stării colecţiilor (anuală) care să fie pusă în discuţie la nivelul colectivului şi care să poată fi comunicată şi decanatului /12; 
- dezvoltarea colecţiilor prin acoperirea echilibrată a tuturor disciplinelor de studiu şi a ariei lingvistice de interes (vezi anexa 1); 
- dezvoltarea şi eficientizarea altor surse şi căi de creştere a bazei documentare: schimb de documente (intern şi internaţional), transferului, donaţii şi sponsorizări: (termen: permanent); 
- dezvoltarea colecţiilor de informaţii pe suport electronic prin respectarea principiului complementarităţii cu cele pe suport tradiţional şi coerenţei documentare, biblioteca având la acest moment doar 3 CD-ROM în colecţii.

6.2 Evidenţa colecţiilor

Evidenţa colecţiilor este sectorul de activitate în care managementul este chemat să aplice cu maximă rigurozitate metodologiile de lucru elaborate la nivelul structurii paterne, iar acest lucru îl realizează printr-un control operativ şi post-operativ care să garanteze realizarea acestor activităţi. Din nefericire, fluxul intrărilor de publicaţii în colecţiile bibliotecii nu este unul constant. Perioade lungi de timp intră doar achiziţii, după care se succed în valuri inegale, donaţii sau sponsorizări. Din această cauză, la realizarea acestei activităţi trebuie permanent ajustat numărul de bibliotecari care au această sarcină, bibliotecari care să aibă competenţa şi abilitatea de a executa acest tip de activitate. 
Previziunea acestui sector de activitate ţine în special de implementarea operaţiunilor informatizate. Evidenţa publicaţiilor la Biblioteca Facultăţii de Drept se realizează hibrid: evidenţa individuală se realizează informatizat, evidenţa globală se realizează tradiţional (în registre pe suport de hârtie - RMF - cu cele două părţi ale sale). Acest lucru este dictat de legislaţia în vigoare, legislaţie care manifestă inerţie şi datorită lipsei de securitate a informaţiilor electronice. Registrul inventar electronic a fost aplicat începând cu 1 ianuarie 2000 şi reflectă toate tipurile de documente, cu excepţia publicaţiilor seriale eliminând registrele inventar tradiţionale. Se printează trimestrial, dar se poate realiza şi lunar, partidele mai mici de unităţi de înregistrare fiind mai uşor de modificat în profil. 
La realizarea evidenţei publicaţiilor este necesară colaborarea cu Serviciul Evidenţa şi Organizarea Colecţiilor din cadrul B.C.U. Bucureşti, în perspectiva extinderii evidenţei informatizate şi pentru publicaţiile seriale, şi cu Serviciul Informatizare pentru realizarea printurilor, până la deplina dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor locale. Coordonarea acestor activităţi va fi efectuată de către conducătorul bibliotecii şi prin colaborara cu serviciul de resort. 
Pentru realizarea constantă a unei evidenţe riguroase şi exacte sunt necesare derularea următoarelor activităţi: 
- eliminarea treptată a evidenţelor tradiţionale şi implementarea progresivă a evidenţei informatizate şi pentru categoriile de documente exceptate până acum (publicaţiile seriale); 
- asigurarea cu barcoduri a operaţiunilor de evidenţă curentă /13 şi retrospectivă informatizată: (termen: semestrial / anual); 
- cuprinderea în evidenţele gestionare ale bibliotecii tuturor intrărilor de documente: (termen: permanent); 
- evidenţa individuală şi globală a publicaţiilor seriale în sistem tradiţional până la implementarea evidenţei informatizate: (termen: permanent); 
- efectuarea verificărilor de publicaţii conform legii /14; 
- operarea în evidenţele bibliotecii a modificărilor rezultate în urma eliminării de publicaţii sau transferuri (termen: permanent); 
- raportarea situaţiei financiar-contabile a bibliotecii Serviciului Financiar-Contabil din Unitatea Centrală: (termen: trimestrial / la cererea acestuia) şi realizarea auditului financiar intern.

6.3 Catalogarea şi indexarea publicaţiilor

Activitatea de catalogare şi indexare a publicaţiilor este o operaţiune complexă şi deosebit de importantă. De calitatea acesteia depinde într-o măsură substanţială şi calitatea utilizatorului, precum şi imaginea pe care o are biblioteca în rândul cititorilor săi. Din aceste cauze ea trebuie să facă obiectul unui control operativ şi post-operativ exigent. 
Obiectivul principal al activităţii de catalogare şi indexare a publicaţiilor Bibliotecii Facultăţii de Drept este prelucrarea unitară, conform standardelor de calitate, a tuturor tipurilor de documente din colecţii. Acest lucru se poate realiza printr-o strânsă colaborare cu Serviciul de Catalogare şi Indexare şi Serviciul Informatizare din Unitatea Centrală. În bibliotecă, această operaţiune laborioasă este realizată de o persoană competentă şi cu foarte multă experienţă (SIA), care poată fi delegată să realizeze, periodic, controlul de calitate al operaţiunii de retroconversie. 
Direcţiile strategiei generale de dezvoltare stabilesc cu prioritate "generalizarea indexării prin metoda atribuirii de descriptori" şi "retroconverisa fişierelor manuale". /15 
Aceste obiective sunt realizate cu consecvenţă începând cu 1998, anul de debut al procesului de informatizare a bibliotecii, desfăşurarea lor este o constantă şi constituie un deziderat şi al acestui proiect managerial. 
Baza de date centrală a bibliotecii conţine astăzi un număr aproximativ de 22.000 de unităţi de înregistrare (B.D.), din cele 80.000 de titluri pe care le deţine biblioteca. Se regăsesc printre acestea, fondurile de documente ale Centrului de Împrumut (integral) şi fondurile sălilor de lectură, din perioada 1988-2002. Din această cauză, în comunicarea colecţiilor utilizăm un sistem de organizare, reflectare şi control a colecţiilor hibrid. Acest lucru va persista cu siguranţă până la momentul în care baza de date centrală va include întregul fond de publicaţii. Pentru a înlătura această stare de lucruri şi pentru a veni în întâmpinarea doleanţelor utilizatorilor noştri trebuiesc desfăşurate urmatoarele activităţi: 
- prelucrarea curentă a documentelor, complet sau prin partajare cu Unitatea Centrală sau alte biblioteci filiale /16: (termen: permanent); 
- utilizarea fişierului cu descriptori ai BCU în vederea unificării atribuirii de descriptori şi a compatibilizării funcţionării sistemelor; 
- recuperarea întârzierilor în realizarea sistemului informatic al bibliotecii; 
- continuarea prelucrării retrospective a publicaţiilor într-un ritm de 2500 de înregistrări pe an cu includerea atribuirii de descriptori , a actualizării notiţei descriptive şi a C.Z.U., pe baza fişei de catalog şi a documentului: (termen: permanent); 
- securizarea datelor din baza de date prin realizarea salvărilor pe caseta digitală şi unitatea centrală a unui PC conform înţelegerilor stabilite cu Serviciul Informatizare; 
Coordonarea acestor activităţi o realizează managerul şi este dorit antrenarea întregului colectiv. Acest lucru este realizabil prin implicarea în activitatea de retroconversie a bibliotecarilor din sectorul de Comunicarea Colecţiilor, la suprapunerea de tură, urmat de un control post-operativ riguros realizat de către bibliotecarul din sectorul Catalogare / Indexare. Implicarea colectivă în activitatea de retroconversie are un dublu scop: grăbirea construcţiei bazei de date centrale şi dezvoltarea unor abilităţi de lucru cu baza de date care să se reflecte în actul de comunicare a colecţiilor.

6.4 Conservarea şi organizarea colecţiilor

În fluxul de prelucrare a documentelor intrate în bibliotecă, conservarea şi organizarea colecţiilor nu se află într-un loc central, dar este o operaţiune deosebit de importantă. De calitatea acestor operaţiuni depinde, într-o proporţie uriasă, starea fizică a colecţiilor, uşurinţa cu care ele pot fi regăsite pentru a fi comunicate utilizatorilor. Nu poţi administra un fond, o colecţie, fără a prezerva, a conserva în condiţii optime publicaţiile. Documentaţia de specialitate este uriaşă şi impune o sumedenie de tehnici de lucru şi condiţii de mediu care să permită documentelor trecerea prin timp. 
Obiectivele principale al acestui proiect managerial este de a reuşi să asigure condiţii optime de conservare tuturor documentelor din colecţii, indiferent de natura suportului şi de o organizare judicioasă a fondurilor, care să permită regăsirea cu uşurinţă a oricărui document. În principal, activităţile de conservare sunt realizate de către o singură persoană din colectivul bibliotecii, dar este sprijinită, prin coordonare , de bibliotecarul de la Evidenţa Publicaţiilor şi, după caz, e la bibliotecarii de la Comunicarea Colecţiilor. 
Pentru realizarea obiectivelor este necesară colaborarea cu Serviciul de Conservarea Colecţiilor, Serviciul Administrativ, Atelierul de Legătorie şi Laboratorul de Conservare şi Patologia Cărţii. 
În vederea realizării obiectivelor este necesară desfăşurarea următoarelor activităţi: 
- preluarea şi conservarea în condiţii optime, în depozitele bibliotecii, a tuturor documentelor luate nou în evidenţă: (termen: permanent); 
- selecţia publicaţiilor deteriorate din colecţii în vederea restaurării: (termen: semestrial); 
- legarea conform planificărilor şi înţelegerilor de colaborare a unui număr de documente deteriorate în activităţile de comunicare; 
- verificarea trimestrială a stării fizice a documentelor din depozite în vederea depistării timpurii a eventualilor agenţi patogeni care să atace publicaţiile şi raportarea operativă în cazul depistării acestora; 
- verificarea stării depozitelor şi comunicarea operativă a stricăciunilor, factorilor responsabili din administraţia clădirii (termen: permanent); 
- verificarea periodică a îndeplinirii normelor P.S.I. (instinctoare, prelucrarea periodică a normelor şi a respectării acestora de către colectiv); 
- reorganizarea colecţiilor la raft în urma selecţiilor negative şi localizarea unor spaţii propice conservării documentelor electronice; 
- realizarea de mici reparaţii, local, la documentele uşor deterioarate în vederea prelungirii vieţii acestora şi a economisirii resurselor (termen: permanent); 
- desprăfuiri şi reorganizări de fonduri (termen: anual); 
Pentru o bună desfăşurare a fondurilor şi o uşoară regăsire a documentelor, Biblioteca Facultăţii de Drept practică următoarele sisteme de topografiere a publicaţiilor: cota "cutter" la Centrul de Împrumut si cota continuă la Depozitul Central de publicaţii şi depozitul anexă al sălii de lectură. Repartiţia documentelor pe fonduri şi colecţii o realizează persoana de la sectorul de evidenţă şi se realizează conform politicii de dezvoltare şi a scopurilor comunicării colecţiilor.

6.5 Comunicarea colecţiilor

Sectorul de activitate legat de comunicarea colecţiilor constituie un punct nodal pentru întreaga activitate a bibliotecii. În acest sector se confirmă sau se infirmî calitatea tuturor celorlalte activităţi de bibliotecă, precum şi imaginea pe care o are organizaţia în ochii utilizatorilor săi. Din această cauză, actualul proiect managerial acordă acestui sector o atenţie deosebită, similară celorlalte activităţi biblioteconomice ce au loc în Biblioteca Facultăţii de Drept. 
Activităţile ce se desfăşoară în sălile de lectură sunt complexe şi de calitatea executării acestora depinde şi buna formare şi informare a utilizatorilor, precum şi îndeplinirea misiunii fundamentale a bibliotecii. Tot în acest sector, cu sprijinul bibliotecarilor, se realizează şi activităţile de marketing şi relaţii publice, menite să constituie baza informală a deciziei manageriale. 
Biblioteca Facultăţii de Drept deţine în structura sa 2 săli de lectură şi un centru de împrumut situate la etajul 2 al imobilului facultăţii din b-dul Mihail Kogălniceanu nr. 36-46. Sălile de lectură au o capacitate totală de 216 locuri, în care se pot consulta aproximativ 167.000 de documente de toate tipurile, iar Centrul de Imprumut poate pune la dispoziţia utilizatorilor săi 25.000 de documente (vezi anexa 2). 
Obiectivele fundamentale ale acestui sector sunt legate de perfecţionarea accesului la informaţii şi documente şi dezvoltarea serviciilor bazate pe noile tehnologii ale informaţiei; adoptarea de programe adecvate de formare şi informare a utilizatorilor în raport cu structura anului universitar, dinamica lecturii şi resursele umane ale bibliotecii; colaborarea constantă şi eficientă cu alte structuri info-documentare în vederea satisfacerii nevoilor de informare ale utilizatorilor; realizarea periodică a unor studii detaliate asupra utilizatorilor şi a nevoilor de informare. 
Pentru realizarea acestor obiective managerul bibliotecii trebuie să coordoneze activitatea unui număr de 7 bibliotecari care realizează comunicarea informaţiei către utilizatori în 3 puncte de acces (vezi anexa 2). 
Pentru o comunicare eficientă a colecţiilor de documente şi informaţii şi conformă standardelor de calitate, biblioteca trebuie să se adapteze următoarelor condiţii de mediu: dublarea cifrei de şcolarizarea până în 2002, diversificarea utilizatorilor prin implementarea de către facultate a programelor "Long Life Learning", creşterea ponderii studiului individual, necesitatea creşterii nivelului de asistenţă acordată utilizatprilor pentru regăsirea informaţiei, promovarea unor noi tehnologii didactice bazate pe TIC - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor, implementarea managementului calităţii totale în managementului academic, implementarea programului "3 limbi străine comunitare". 
Managementul sectorului de comunicare a colecţiilor trebuie să rezolve operativ aceste probleme de adecvare la mediu şi o poate realiza printr-un management de obiective, cel mai evident management participativ, capabil să realizeze fuziunea scopurilor individuale şi celor insttituţionale cu procesul decizional. Studiile au confirmat că procesul asigura într-adevăr o mai bună comunicare, amplifica înţelegerea înţelegerea reciproca, îmbunătăţeşte planificarea, facilitează crearea unei atitudini pozitive faţă de sistemul de evaluare, mobilizează capacităţile materiale şi spiritul de inovaţie în cadrul organizaţiilor pe care l-au uitlizat. /17 
Activităţile care trebuiesc realizate pentru atingerea obiectivelor fundamentale sunt: 
- continuarea construirii bazei de date centrale a bibliotecii în ritm susţinut (2500 titluri / an) prin participarea întregului colectiv; 
- definitivarea bazei de date a Centrului de Împrumut în vederea declanşării activităţilor de împrumut în regim informatizat (termen: 1 octombrie 2002); 
- achiziţionarea echipamentului electronic necesar şi a licenţelor (vezi anexa 3); 
- creşterea numărului de staţii de lucru în bibliotecp până la nivelul celui preconizat de stratregia de dezvoltare (9 PC şi 8 licenţe / 2002); 
- crearea posibilităţii accesării prin Internet a bazei de date a B.C.U. şi a unor site-uri specializate de mare interes la nivelul staţiilor de lucru din sala de lectură şi centrul de împrumut; 
- asigurarea unor condiţii optime de confort şi securitate utilizatorilor; /18 
- activarea modulului de circulaţie a publicaţiilor (modulul 4) şi gestionarea utilizatorilor în regim informatizat; 
* realizarea statisticilor circulaţiei documentelor din colecţia Centrului de Împrumut cu ajutorul programului VUBIS în vederea localizării fondurilor necirculante, a retragerii acestora, dar, mai ales a optimizării selecţiei achiziţiei; 
* realizarea unor studii de marketing aprofundate asupra utilizatorilor şi nevoilor acestora, oferirea posibilităţii de a-şi comunica dezideratele (termen: semestrial); 
- adoptarea unui program flexibil de funcţionare a bibliotecii în funcţie de structura anului universitar, a dinamicii lecturii şi resurselor umane; 
- realizarea unor programe şi adoptarea unor metode eficiente de formare şi informare a utilizatorilor prin folosirea tehnicilor de relaţii publice: aviziere, pliante, ghiduri ale utilizatorilor care să promoveze regulamentele de bibliotecă şi serviciile la care au acces, indicaţii de utilizare a OPAC aflate lângă staţia de lucru, vitrine de noutăţi, vitrine tematice, activităţi de prezentare de tipul "Zilelor deschise ale bibliotecii", precum şi prin urmărirea atentă a disciplinei lecturii, a respectării termenelor de împrumut şi după caz, sancţionarea conform regulamentelor de bibliotecă; 
- actualizarea datelor şi dezvoltarea informaţiei comunicate despre biblioteca prin pagina WEB a Unităţii Centrale, prin introducerea unor informaţii legate de activitatea facultăţii şi la care biblioteca este parte (termen: semestrial); 
- creşterea asistenţei acordate utilizazorilor în procesul de regăsire a informaţiilor (termen: permanent); 
- creşterea calităţii muncii şi a profesionalismului, a comportamentului etic al bibliotecarilor angrenaţi în activitatea de comunicare a colecţiilor în vederea creării unei imagini adecvate eforturilor desfăşurate în acest sens; /19 
- creşterea numărului de utilizatori prin atragerea unor noi categorii din utilizatorii potenţiali, precum şi conservarea numărului actual de beneficiari prin nuanţarea politicii taxelor pentru servicii; /20 
Cifra medie de şcolarizare a facultăţii este de 2393 cursanţi (toate formele de învăţământ), iar cifra medie a utilizatorilor înscrişi la biblioteca este de 1230. Diferenţa de 1163 de cursanţi care nu utilizează serviciile bibliotecii este semnificativă şi trebuie realizată o analiză temeinică a barierelor în informare (cursuri fără frecvenţă, cuantumul taxelor, lipsa unor tipuri de informaţii, etc.) în speranţa lărgirii accesului acestei categorii de utilizatori. 
- analiza periodică a cererilor de informare neonorate pentru a stabili originea acestor neajunsuri şi îndepărtarea lor printr-o dezvoltare a colecţiilor mai adecvată cererilor, exemplare care să acopere mulţumitor cererea, micşorarea timpilor de servire, eliminarea intercalărilor greşite, etc. 
- raportarea statistică a indicatorilor realizaţi, precum şi analiza dinamicii lecturii (termen: semetrial). 
La realizarea tuturor acestor activităţi, Biblioteca Facultăţii de Drept va colabora cu Serviciul Comunicarea Colecţiilor, Serviciul Cercetare şi Metodologie, Serviciul Informatizare, Serviciul Administrativ din Unitatea Centrală.

6.6 Structura organizatorică

În cadrul managementului unei structuri infodocumentare, procesul de organizare stabileşte calea prin care pot fi atinse scopurile stabilite în procesul de planificare. Procesul de organizare poate fi "imaginat ca o punte de legătură între obiectivele prevăzute în planificare şi mijloacele specifice de realizare a acestora". /21 
Biblioteca Facultăţii de Drept are o structură organizatorică funcţională care răspunde misiunii şi scopurilor sale. Îşi desfăşoară activitatea într-un singur local, în b-dul Mihail Kogălniceanu 36 - 46, având 5 compartimente de activitate specializate : 
- evidenţa şi organizarea publicaţiilor; 
- catalogare, indexare, clasificare; 
- conservarea colecţiilor; 
- comunicarea colecţiilor; 
- manager.

Personal : 
Schema de posturi este completă, nu sunt fluctuaţii de personal, se respectă disciplina muncii. Angajaţii au, în general, pregătirea profesională adecvată rolului şi funcţiei pe care o îndeplinesc, îndeplinindu-şi sarcinile în conditii de respectare a calităţii şi termenelor stabilite de manager. Colaborează eficient la realizarea sarcinilor încredinţate şi manifestă iniţiativă şi creativitate. 
În fiecare compartiment îşi desfăşoară activitatea un număr de bibliotecari, special aleşi, în funcţie de pregătire şi aptitudini, care realizează fluxul activităţilor biblioteconomice în condiţii de standarde de calitate, care asigură o intermediere informaţională eficientă într-un program de 65 de ore săptămânal. 
Această structură facilitează o bună coordonare a activităţilor şi respectă diviziunea muncii (vezi anexa 3). Acest proiect managerial adoptă această structură datorită eficienţei cu care realizează scopurile şi obiectivele bibliotecii şi este adaptată mediului în care activează organizaţia, organigrama fiind şi un rezultat al faptului că Biblioteca Facultăţii de Drept este o filială şi are raporturi de subordonare cu Biblioteca Centrală Universitară, instituţia tutelară, permiţând totodată şi integrarea în structura acesteia. În cazul schimbării condiţiilor de mediu, atunci când se impune, această structură va fi modificată. 
Structura organizatorică permite realizarea unui flux de activităţi, de la selecţia de documente în vederea achiziţionării şi dezvoltării colecţiilor la prelucrarea documentelor, conservarea acestora şi comunicarea informaţiilor în săli de lectură şi centru de împrumut, cu o schemă complet de doar 11 posturi. Repartizarea acestora ţine cont de necesarul de personal, nivelul de pregătire şi competenţă necesar pentru desfăşurarea în condiţii optime a tuturor activităţilor.

7. Resursele Bibliotecii

7.1 Resurse umane

Managementul resurselor umane vizează asigurarea tuturor posturilor din structura unei organizaţii cu oameni potriviţi. Aceasta presupune identificarea necesarului, recrutarea personalului, selectarea, angajarea, aprecierea, salarizarea, promovarea şi perfecţionarea, precum şi activităţile cu caracter social (sindicat). /22 
În subcapitolul precedent am atins unele aspecte legate de resursele umane, în special cele legate de dimensionarea acestora. Voi continua să dezvolt în acest subcapitol elemente legate de dezvoltarea şi planificarea acestora. 
Datorită importanţei deosebite pe care o are factorul uman pentru o organizatie, acest proiect managerial îşi propune să realizeze o armonizate a intereselor personale cu cele ale instituţiei în vederea obţinerii adeziunii întregului personal, acţionarea la toate nivelele, asigurarea unui climat de angajare şi de valorificare a potenţialului fiecărui angajat, recunoaşterea şi motivarea personalului care obţine rezultate performante, stimularea, la fiecare angajat, a dorinţei de îmbunătăţire continuă a propriei activităţi, şi antrenarea în procesul decizional a celor ce dovedesc competenţa profesională. 
Aceste deziderate nu pot fi atinse fără un management perseverent, flexibil care să stimuleze creativitatea prin angajarea biblitecarilor în căutarea de soluţii la unele probleme concrete, să promoveze lucrul în echipă şi să acţioneze exemplar în cele mai multe din situaţiile ivite. 
Existenţa unei comunicări ample, deschise asupra muncii şi semnificaţiei sale permite înţelegerea şi destinderea atmosferei de muncă din firmă. Arta de a comunica, bazată pe respectul faţă de ceilalţi şi pe evitarea conflictelor, este eficientă pentru organizaţie. /23 
În condiţiile de mediu date, activităţile care se impun la nivelul resurselor umane sunt: 
- reîntocmirea fişelor postului, în funcţie de obiectivele şi activităţile pe care ale de îndeplinit biblioteca, şi în care să se precizeze clar îndatoririle fiecărui salariat, ţinându-se cont de competenţa sa profesională (termen: anual); 
- comunicarea unor criterii de evaluare profesională de tipul: 
* productivitatea muncii: cantitate / timp; 
* calitatea muncii: precizia şi absenţa erorilor; 
* absenteism: întârzieri / învoiri / reclamaţii / transferuri; 
* rata promovării: cursuri de instruire / istoria profesională; 
* aprecierea superiorilor: evaluări; 
* aprecierea colegilor: evaluări; 
* autoapreciere: evaluări; 
* caracterizare: modul de organizare / munca în echipă / disciplina; 
- comunicarea clară a sarcinilor de servicu, a parametrilor calitate / timp, a modului în care se realizează controlul. Acest lucru se realizează individual, cu ocazia înmânării sarcinilor ce revin din planul anual de muncă sau ori de câte ori este nevoie; 
- introducerea unor întâlniri de lucru şi autoanaliză trimestrială cu membrii colectivului pentru a localiza problemele apărute în desfăşurarea activităţii, modul în care pot fi depăşite, promovarea unor noutăţi apărute în metodologiile de lucru, în regulamente şi în literatura de specialitate cu scopul de a stimula lucrul în echipă şi implicarea în proiecte; 
- promovarea instruirii şi dezvoltării de aptitudini profesionale la locul de muncă prin relaţia mentor / ucenic; 
- toţi nou angajaţii vor fi rotiţi prin toate sectoarele de activitate în vederea cunoaşterii de către aceştia a specificului activităţii de bibliotecă, dar şi în evaluarea aptitudinilor acestuia; 
- asigurarea participării de către majoritatea bibliotecarilor la formele de perfecţionare profesională promovate de Serviciul Cercetare şi Metodologie şi Resurse Umane din Unitatea Centrală; 
- prelucrarea periodică a metodologiilor de lucru elaborate de către serviciile de resort din Unitatea Centrală în vederea menţinerii actualităţii cunoştinţelor de specialitate (anual); 
- prelucrarea regulamentelor de organozare şi funcţionare a bibliotecii, precum şi a legislaţiei domeniului în vederea unei activităţi de maximă legalitate (anual); 
- prelucrarea normelor legale a gestiunii financiare bibliotecarilor gestionari; 
- stimularea angajaţilor de a-şi desăvârşi educaţia şi pregătirea profesională prin participarea la studii superioare sau studii aprofundate de profil; 
- asigurarea participării la cursurile organizate de Serviciul Informatizare pentru dezvoltarea competenţelor profesionale în acest domeniu vital al noilor tehnologii. Se poate propune şi realizarea unor forme de atestare a acestor abilităţi care să poată fi prinse în Cartea de muncă; 
- crearea, în funcţie de activitate, a unor echipe de lucru care să conlucreze la îndeplinirea sarcinilor; 
- recunoaşterea realizărilor profesionale în timpul întâlnirilor trimestriale de analiză, precum şi mustrarea celor care au realizat abateri; 
- analiza anuală a activităţii şi comunicarea scopurilor bibliotecii, a noilor priorităţi; 
- toate obiectivele vor fi coordonate şi controlate în timp util pentru evitarea întârzierilor sau ruperilor fluxului activităţilor; 
- propunerea angajaţilor cu rezultate remarcabile la promovări şi premieri conform strategiei generale cu privire la resursele umane; 
- asigurarea cadrului de colaborare a bibliotecarilor cu organizaţii profesionale de profil.

Pentru realizarea acestor activităţi, coordonatorul bibliotecii trebuie să colaboreze permanent cu Serviciul Cercetare şi Metodologie şi cel de Resurse Umane, precum şi cu structurile de conducere superioare din Unitatea Centrală. Aceste previziuni se înscriu în politica de resurse umane a Bibliotecii Centrale Universitare.

7.2 Resurse materiale şi tehnice

Pentru a duce la îndeplinire toate aceste activăţi complexe este necesară o bună coordonare a consumului de resurse. Raţionalizarea acestora este o condiţie esenţială pentru o politică managerială bună. În cazul Bibliotecii Facultăţii de Drept aceste resurse sunt asigurate de către unitatea tutelară (echipamente IT asistenţă şi service de specialitate, consumabile, materiale de bibliotecă, mobilier) Biblioteca Centrală Universitară în colaborare cu instituţia beneficiară, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (spaţiile de lectură, consumurile de apă şi energie electrică, echipament IT). 
Această dublare a resurselor ar putea realiza un reviriment al dezvoltării organizaţiei, dar din nefericire, colaborarea este inoperantă în cele mai multe cazuri. Administraţia facultăţii acţionează la nivelul bibliotecii fără o planificare a activităţilor, lucru care face posibil de prevăuit conjugarea eforturilor celor două structuri în speranţa realizării obiectivelor bibliotecii. 
Activităţile propuse spre realizare de către acest proiect managerial se caracterizează prin consumul raţional de resurse, dar eficient prin efectele obţinute la nivelul activităţii muncii în vederea atingerii obiectivelor şi satisfacerii priorităţilor: 
- realizarea anuală a unui necesar de materiale consumabile şi comunicarea acestuia Serviciului Administrativ în vederea achiziţionării acestora; 
- ridicarea periodică a materialelor pentru susţinerea activităţilor în flux; 
- consultarea specialiştilor Serviciului Informatizare pentru achiziţionarea de echipament electronic fiabil, în vederea recuperării întârzierii etapelor de realizare a sistemului informatic şi care să permită perfecta compatibilizare cu celelalte echipamente din sistem, dar şi actualitatea tehnică necesară conectării la reţelele mondiale de comunicaţii; 
- achiziţionarea echipamentelor electronice necesare unei bune desfăşurări a activităţilor de bibliotecă, în condiţiile creşterii formării şi informării utilizatorilor; 
- achiziţionarea licenţelor necesare funcţionării sistemului; 
- întreţinerea sistemelor informatice conform normelor prin desprăfuirea periodică a echipamentelor, solicitarea curăţirii acestora de către specialiştii Serviciului Informatizare pentru a evita defecţiunile tehnice cauzate de proasta întreţinere a acestor echipamente (periodic); 
- asigurarea unui service operativ prin colaborarea permentă cu administratorul de sistem; 
- utilizarea corespunzătoare a echipamentelor cu respectarea instrucţiunilor şi metodologiilor de lucru (permanent); 
- supravegherea utilizării de către utilizatori a echipamentelor şi a mobilierului din incinta bibliotecii (permanent); 
- dotarea corespunzătoare şi întreţinerea sistemelor P.S.I. (instinctoare); 
- achiziţionarea de mobilier adecvat unei lecturi civilizate şi confortabile în condiţiile deprecierii avansate a celui din dotare; 
- realizarea periodic (anual) a verificării inventare a mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică valoare şi respectare a normelor în vigoare cu privire la timpul de viată şi casarea obiectelor; 
- utilizarea eficientă prin maxima potenţare a TIC în vederea realizării unui suport decizional adecvat, a realizării raportării la termen în vederea creării unui mediu informal intern de calitate şi care să elimine consumurile de altă natură care susţin sistemul tradiţional de raportare şi care manifestă ineficienţă. 
Pentru realizarea acesto deziderate, biblioteca are nevoie de spirjinul factorilor de resort din administraţia facultăţii, dar şi de colaborarea constantă şi eficientă a Serviciului Informatizare şi a Serviciului Administrativ din Unitatea Centrală.

7.3 Resurse financiare

O etapă deosebit de importantă în conducerea unei organizaţii este bugetarea . De corecta dimensionare şi administrare a acestui tip de resursă depinde într-o măsură covârşitoare succesul îndeplinirii obiectivelor de către respectiva bibliotecă. Stabilirea bugetului unei biblioteci este direct influenţată de factorii de mediu în care îşi desfăşoară activitatea. De exemplu, la stabilirea bugetului unei biblioteci trebuie ţinut cont de sfera de activităţi pe care o desfăşoară, de scopurile pe care pe are de realizat, de adecvarea la nevoile exprimate de utilizatori.

Factori externi: 
- creşterea costurilor legate de achiziţia documentelor prin deprecierea monedei naţionale; 
- creşterea producţiei editoriale; 
- creşterea numărului de utilizatori specifici; 
- creşterea costurilor legate de achiziţionarea echipamentelor electronice.

Factori interni: 
- achiziţia prioritară a unor tipuri de documente (CD-ROM, acces la diverse site-uri); 
- achiziţia de documente pentru acoperirea unor domenii lacunare; 
- realizarea proiectelor de automatizare a activităţilor de bibliotecă.

Este recomandată o creştere anuală a bugetului bibliotecii cu rata inflaţiei, în cazul în care se urmăreşte conservarea activităţii de formare şi informare a utilizatorilor, şi cu un procent peste această depreciere, în cazul dezvoltării activităţilor. Din această cauză, bugetarea trebuie sp conţină plafoane minime şi maxime de cheltuieli, repartizate pe categorii distincte de activităţi. 
Consumul bugetar trebuie structurat pe intervale regulate de timp (lunar, trimestrial) care să determine o derulare ritmică a comenzilor şi livrărilor pe parcursul unui an, evitându-se aglomerările de operaţiuni financiare la încheierea anului financiar. 
La realizarea acestei activităţi trebuie colaborat cu Serviciul Financiar - Contabil, Serviciul Dezvoltarea Colecţiilor, Serviciul Informatizare şi Serviciul Administrativ. 
Pentru realizarea unei bugetări corecte şi eficiente acest proiect managerial propune următoarele activităţi: 
- cheltuirea raţionalp a resurselor bugetare alocate în vederea atingerii obiectivelor organizaţiei şi satisfacerea prorităţilor stabilite;
- exercitarea controlului-preventiv asupra tuturor operaţiunilor financiare care se desfăşoară în bibliotecă; 
- raportarea periodică a situaţiilor finaciar-contabile serviciului de resort din Unitatea Centrală; 
- o mai bună şi atentă colectare a resurselor extrabugetare obţinute prin servicii, amenzi, eliberări de permise şi livrarea lor Unităţii Centrale într-o perfectă coordonare cu metodologiile de lucru şi activitatea acestui serviciu (termen: săptămânal); 
- dezvoltarea parteneriatului cu factorii de decizie din administraţia Universităţii în vederea susţineii acestora a unir procente din nevoile de resurse financiare destinate dezvoltării activităţilor de bibliotecă; 
- perfecţionarea modalităţilor de gestionare a tuturor categoriilor de resurse materiale şi financiare; 
- înregistrarea curentă a tuturor documentelor cu caracter financiar-contabil şi încheierea la termene a situaţiilor sintetice şi analitice, precum şi raportarea lor; 
- asigurarea condiţiilor de realizare a auditului financiar intern.

8. Decizia Managerială

De cele mai multe ori, procesul decizional este considerat sinonim acţiunii manageriale. Este evident că decizia managerială este prezentă în toate celelalte funcţii manageriale şi duce la alegerea uneia sau alteia din variantele bune de aducere la îndeplinire a previziunilor, dar, cu siguranţă, nu poate fi confundat cu procesul complex al ştiinţei managementului. /24 
Luarea deciziilor înseamnă opţiune conştientă şi este un proces laborios ce necesită timp. Deciziile intuitive sunt înlocuite astăzi de studiul sistemic şi de analiză. Cadrul conjunctural actual a încărcat decizia managerială de o responsabilitate a acţiunii fără precedent. Urmările unei decizii eronate sunt uneori greu de reparat. Din această cauză, astăzi nu se pot eluda etapele necesare luării unei decizii conştiente şi raţionale: 
- strângerea de informaţii în problemă care presupune luarea unei decizii; 
- proiectarea unor variante de acţiune care să devină soluţii ale problemei ce trebuieşte depăşită; 
- alegerea soluţiei oportune. 
Acest proiect managerial îşi propune să promoveze o decizie managerială raţională care să ducă la îndeplinire obiectivele asumate şi care să introducă în etapă de strângere a informaţiilor sugestiile bibliotecarilor implicaţi nemijlocit într-o serie de activităţi importante din bibliotecă, dar mai ales să realizeze o perfectă coordonare cu decizia managerială superioară.

9. Coordonarea Şi Controlul

Activitatea de coordonare a resurselor umane va fi realizată în condiţii optime de comunicare şi va crea un climat socio-profesional adecvat profesionalizării membrilor colectivului. 
În cazul activităţilor prioritare se va recurge la redistribuirea unor sarcini, anunţate din timp şi transmise clar, fără echivoc, care să responsabilizeze persoana implicată în executarea lor. Dacă perioada de timp în care se desfăşoară activitatea prioritară depăşeşte 6 luni, activitatea va fi prinsă în sarcinile profesionale principale pe anul în curs şi va duce la reevaluarea activităţii bibliotecarului în vederea recunoaşterii activităţii desfăşurate în condiţiile îndeplinirii condiţiilor de calitate. 
Prioritare pentru Biblioteca Facultăţii de Drept sunt sarcinile legate de construcţia bazei de date centrală, ridicarea calităţii tuturor activităţilor de bibliotecă prin creşterea competenţei specialiştilor şi activităţile de demarare a activităţilor de împrumut informatizate. 
Capacitatea personalului de a se adapta schimbărilor, de a evolua către condiţii de calitate totală, de implementare cu succes a IT, depinde în mare măsură de o bună coordonare a activităţilor prin creşterea graduală a indicatorilor de performanţă şi prin utilizarea unor instrumente manageriale capabile să ducă la potenţarea calităţilor profesionale şi implicarea conştientă în dezvoltarea activităţii bibliotecii.

10. Raportarea

Raportarea constituie segmentul final al activităţilor manageriale curente care se desfăşoară într-o bibliotecă şi este caracterizat de gradul de adecvare a practicii manageriale a bibliotecii la strategiile generale de dezvoltare. Fără raportare nu se poate vorbi de crearea unui cadru informal intern corespunzător. 
Raportarea constituie, pentru decizia managerială superioară, suportul decizional. 
Acest proiect managerial a introdus la fiecare capitol activităţi de raportare capabile să creeze o imagine corectă asupra obiectivelor pe care şi le propune şi modul lor de realizare. Raportarea întocmai şi la timp va aduce beneficiile unei decizii manageriale superioare perfect adevate misiunii fundamentale a acesteia.

11. Relaţii Interne Şi Externe

11.1 Relaţii interne

Capitolele anterioare au relevat necesitatea desfăşurării unor relaţii de colaborare, constante şi eficiente, cu o serie întreagă de servicii specializate ale Unităţii Centrale, cu scopul de a asigura un suport material şi metodologic activităţilor din bibliotecă. 
Biblioteca Facultăţii de Drept nu poate funcţiona în condiţii optime fără colaborarea cu :

Serviciul Informatizare : întreţinerea echipamentelor, a sistemului informatic şi a bazelor de date locale; consultanţă de specialitate în vederea achiziţionării de noi echipamente performante, compatibile cu sistemul; achiziţionarea de documente electronice compatibile sistemului; cursuri de formare profesională pentru dezvoltarea de aptitudini şi abilitpţi de operare IT.

Serviciul Dezvoltarea Colecţiilor : relaţie permanentă de asistenţă metodologică şi tehnică de realizare achiziţie de publicaţii; realizare achiziţie partajată pentru titlurile străine de publicaţii.

Serviciul Evidenţă : asistenţă tehnică în realizarea inventarului electronic; asistenţă metodologică de specialitate.

Serviciul Catalogare : asistenţă metodologică de specialitate.

Serviciul Financiar-Contabil : raportare situaţie financiar-contabilă; aprobări referate; predare / primire surse extrabugetare; audit financiar intern.

Serviciul Cercetare şi Metodologie : raportare statistică de bibliotecă; asistenţă metodologică de specialitate realizată prin cursurile de perfecţionare profesională organizate împreună cu Serviciul Resurse Umane.

11.1 Relaţii externe

Relaţiile externe ale Bibliotecii Facultăţii de Drept sunt în general cele bazate pe colaborarea cu factorii de decizie din conducerea facultăţii, în vederea realizării activităţilor de formare şi informare, instruire şi educare ale categoriilor socio-profesionale care fac obiectul activităţii universitare. 
Problemele ivite la nivelul acestor colaborări este lipsa unei viziuni integratoare a dimensiunii infodocumentare în procesul de dezvoltare previzională a Universităţii. Lipsa fondurilor acutizează lipsa receptivităţii la problemele cu care se confruntă biblioteca şi duce, în cele mai multe cazuri la suspendarea anumitor proiecte de dezvoltare (garderobă). 
Conform strategiei de dezvoltare a Universităţii din Bucureşti, unul din deziderate este departajarea managementului academic de acel administrativ şi dezvoltarea ulterioară separată. Acest lucru ar putea agrava lipsa de receptivitate manifestată de managementul administrativ prin pierderea lobby-ului creat de managementul academic (colaborarea cu decanatul) pentru realizarea unor investiţii la nivelul bibliotecii, dar ar putea duce şi o mai bună planificare a investiţiilor şi o cheltuire mai judicioasă a acestor resurse. 
Confirmarea, oricăreia din cele două situaţii, o va realiza timpul, misiunea coordonatorului fiind aceea de a continua permanent iniţierea unei colaborări fructuoase cu facultatea pentru care ne desfăşurăm activitatea.

Concluzii

Acest proiect managerial nu poate epuiza sfera activităţilor complexe ce se desfăşoară într-o bibliotecă şi cu atât mai mult îşi propune reorganizarea activităţilor Bibliotecii Facultăţii de Drept, o bibliotecă filială cu o activitate eficientă şi pe deplin apreciată ca fiind foarte bună. Reorganizarea şi planificarea activităţilor la această bibliotecă se va desfăşura având ca bază de pornire la Planul de obiective şi activităţi pentru anul în curs, elaborat de către coordonatorul acestei biblioteci şi aprobat la începutul anului de către conducerea Bibliotecii Centrale Universitar, instituţie tutelară. 
Analizarea aprofundată a situaţiei şia problemelor existente, informarea la locul de muncă, lucruri care scapă obiectiv acestui proiect managerial, va produce, dacă este cazul, la revenirea deciziilor iniţiale şi la corectarea lor, acest lucru realizându-se într-un proces continuu, biunivoc, de adaptare şi încadrare în liniile directoare şi politicile adoptate de strategiile de dezvoltare ale Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti. 
Sprijinul şi buna coordonare realizată de către conducerea instituţiei, asistenţa oferită de serviciile specializate ale Unităţii Centrale şi o mai bună comunicare şi colaborare cu structurile de conducere ale facultăţii, vor constitui în viitor motive pentru o bună desfăşurare a activităţilor de bibliotecă şi pentru promovarea unei imagini publice deosebite a complexului Bibliotecii Centrale Universitare.

NOTE

1. STUART, Robert D. ; MORAN, Barbara B. Management pentru biblioteci şi centre de informare . Ed. a IV-a. Bucureşti: Biblioteca Naţională a României: A.B.B.P.R., 1998, p. X (XIII, 331p.)

2. Universitatea din Bucureşti. Strategia Reformei şi Dezvoltării [Bucureşti] : [s.n.], 1998, p. 11 şi următoarele

3. Biblioteca Centrală Unviersitară din Bucureşti. Strategia de dezvoltare a Bibliotecii Centrale Universitare: 2000 - 2003 . Bucureşti : [s.n.], 2000, p. 7

4. v.art.19 din Legea bibliotecilor nr. 334, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 422 / 18 iunie 2002

5. STUEART, Robert. ; MORAN, Barbara B. op. cit., p. 38

6. conform art. 67 din noua Lege a Bibliotecilor (L 334 / 18 iunie), amenzile pentru nerestituirea la termen a publicaţiilor împrumutate se pot aplica gradual până la 50% din valoarea medie de achiziţie a documentelor de bibliotecă din anul precedent, iar în cazul pierderii unui document, amendapoate merge până la de 5 ori preţul mediu de achiziţie a documentelor de bibliotecă din anul precedent. Fondurile constituie din aplicarea acestor sancţiuni nu se impozitează şi se evidenţiază ca surse extrabugetare, fiind folosite pentru dezvoltarea colecţiilor.

7. SUEART, Robert D.; MORAN, Barbara B. op. cit., p. 23

8. vezi GIAPPICONI, Thierry; CARBONE, Pierre. Management des bibliotheques: programmer, organiserm conduire et evaluer la politique documentaire et les services des bibliotetheques de service publique. Paris: Electre / Editions du Cercle de la Librairie, 1997, p. 121

9. Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti. op. cit., p. 12

10. se preconizează realizarea de către Serviciul Cercetare şi Metodologie, din cadrul B.C.U. Bucureşti, a unui formular tipizat pentru deziderate prin care utilizatorii să-şi aducă la cunoştiinţă factorilor de decizie nevoile de informare.

11. se poate realiza un chestionat tip care să reflecte tipurile de utilizatori care au acces la colecţii, grupele de vârstă, interesul pentru anumite fonduri, dar cel mai important, să reflecte barierele în informare, cum sunt: limbile străine cunoscute, ce resurse are la dispoziţie pentru achiziţie proprie de carte, abilităţi de utilizare TIC - Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.

12. avem în vedere oportunitatea ca factorii de decizie din facultate să poată atrage sponsorizări şi donaţii din producţia editorială nouă, precum şi cunoaşterea de către aceştia a eforturilor care se depun în bibliotec noastră pentru a realiza o bază documentară de calitate, pentru un învăţământ de calitate.

13. la Biblioteca Facultăţii e Drpet sunt utilizate în acest moment barcoduri provenite din import Olanda, dar pe viitor se pot utiliza cele produse în Unitatea Centrală cu ajutorul imprimantei Zebra. A fost barcodat întreg fondul Centrului de Împrumut în vederea începerii funcţionării în regim informatizat, operaţiune odată cu retroconversia, iar pentru sălile de lectură se realizează doar în evidenţă curentă. La momentul implementării evidenţei informatizate pentru publicaţiile seriale vor trebui procurate barcoduri dedicate, concepute special, pentru a putea efectua diverse operaţiuni curente de selecţie, sortare şi editare în baza de date, precum şi pentru realizarea analizelor statistice.

14. art. 40, alin. 8, litera d, din Legea bibliotecilor nr. 334 / 18 iunie 2002, stabileşte ca fondurile cuprinse între 100.001 - 1.000.000 de documente se inventariază o dată la 10 ani.

15. Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, op. cit., p. 13

16. acest lucru depinde în mare măsură de fiabilizarea transferului de date în reţea cu Unitatea Centrală (experimental în acest moment), de convenţiile care vor fi realizate cu aceasta, de compatibilitatea sistemelor de bibliotecă ale structurilor implicate în colaborare şi nu în ultimul rând de resurse.

17. SUEART, Robert D.; MORAN, Barbara B. op. cit., p. 43.

18. La Biblioteca Facultăţii de Drept persistă însă, şi o serie de situaţii care îngreunează o activitate de comunicare a documentelor de mare eficienţă, cum ar fi, centru de împrumut cu acces direct la publicaţii şi / sau o sală de lectură pentru publicaţii serial cu acces liber. Acestea sunt datorate unei colaborări defectuoase cu administraţia în vederea reactivării garderobei clădirii. În ciuda problemelor de zonare a spaţiilor, a operaţiunilor de securizare a documentelor, problema garderobei este, se pare, dezideratul cel mai greu de atins.

19. GIAPPICONI, Thierry; CARBONE, Pierre. op. cit., p. 146.

20. se poate introduce o taxă mai mică utilizatorilor fideli, de genul celor care au interese de studii aprofundate, taxa socială pentru studenţii cu astfel de probleme.

21. STUEART, Robert D.; MORAN, Barbara B. op. cit., p. 57.

22. MATHIS, Robert L.; NICA, Panaite C.; RUSU, Costache. Managementul resurselor umane. [Bucureşti]: Editura Economică, 1997, p. 11.

23. MATHIS, Robert L.; NICA, Panaite C.; RUSU, Costache op. cit., p. 68.

24. SUEART, Robert D.; MORAN, Barbara B. op. cit., p. 49.

BIBLIOGRAFIE

1. Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti. Strategia de dezvoltare a Bibliotecii Centrale Universitare : 2000 - 2003. Bucureşti: [s.n.], 2000 p.

2. Legea bibliotecilor nr. 334, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 422 / 18 iunie 2002

3. GIAPPICONI, Thierry; CARBONE, Pierre. Management des bibliotheques: programmer, organiser, conduire et evaluer la politique documentaire et les services des bibliotheques de service publique. Paris: Electre / Editions du Cercle de la Librairie, 1997, 264 p.

4. MATHIS, Robert L.; NICA, Panaite C.; RUSU, Costache. Managementul resurselor umane. [Bucureşti]: Editura Economică, 1997, XII, 473 p.

5. STUEART, Robert D.; MORAN, Barbara B. Management pentru biblioteci şi centre de informare . Ed. a IV-a. Bucureşti: Biblioteca Naţională a României: A.B.B.P.R., 1998, XIII, 331p.

6. Universitatea din Bucureşti. Strategia Reformei şi Dezvoltării . [Bucureşti]: [s.n.], 1998, 67 p.

 

 

ANEXA 1  

ANEXA 3

Structura Sistemului Informatic Al Bibliotecii Facultăţii De Drept

BIROUL DE PRELUCRARE	SALA 1  LECTURA	SALA 2  LECTURA	CENTRUL DE  ÎMPRUMUT	BIROUL  ŞEF SERVICI
1 PC : EVIDENŢĂ  1 PC : CATALOGARE  1 PC : CONSERVARE  (PC pot realiza şi retroconversie)	3 PC : OPAC  1 PC : CUSTOZI	1 PC : OPAC  1 PC : AGENDA LEGISLATIVĂ	1 PC : OPAC  1 PC : CUSTOZI	1 PC  (PC-ul poate realiza şi retroconversie)

CONFORM STRATEGIEI GENERALE DE DEZVOLTARE, ETAPELE DE REALIZARE A SISTEMULUI INFORMATIC 
AL BIBLIOTECII SUNT URMĂTOARELE

	2000  EXISTENTE	2001		2002		2003
EXISTENTE	NOI	EXISTENTE	NOI	EXISTENTE	NOI
LICENŢE	4	4	---	4	4	8	---
STAŢII DE LUCRU	6	6	3	9	---	9	---

ANEXA 4

Structura Disciplinelor De Studiu Şi A Catedrelor

CATEDRA DREPT PUBLIC CATEDRA DREPT PRIVAT CATEDRA DREPT PENAL CATEDRA ECONOMIE DISCIPLINE CONEXE

Teoria generala a dreptului	Drept privat român	Drept penal general	Economie politică	Sociologie juridică
Istoria dreptului românesc	Dreptul civil: persoanele	Drept penal special	Management	Filosofie
Drept constituţional	Dreptul civil: drepturi reale	Criminologie	Principiile contabilităţii	Psihologie judiciară
Drept administrativ	Dreptul familiei	Criminalistica	Finanţe publice	Medicină legală
Drept internaţional public	Dreptul muncii şi sec. soc.	Procesual penal		Limbi străine
Drept financiar şi fiscal	Dreptul mediului înconjurător
Drept internaţional public	Dreptul prop. intelectuale
Drept comunitar	Dreptul transporturilor
Protecţia int. a drepturilor omului	Drept comercial
	Drept internaţional privat
Drept procesual civil
Drept bancar şi valutar

 

Laurentiu Stan

Sef Serviciu

Biblioteca Facultatii de Drept