INTRODUCERE Schimburile internaţionale de publicaţii, aşa cum le cunoaştem astăzi, sunt instituite de cea de-a 10-a Conferinţă Generală a UNESCO din 3 Decembrie 1958. Atunci, UNESCO a adoptat 2 convenţii: Convenţia referitoare la schimburile internaţionale de publicaţii, intrată în vigoare la 23 Noiembrie 1961 şi Convenţia referitoare la schimburile internaţionale de publicaţii oficiale, intrată, în vigoare la 30 mai 1961./1,2/ România a ratificat Convenţia privind schimburile internaţionale de publicaţii prin Decretul nr. 835/1964 şi Convenţia privind schimburile de publicaţii oficiale prin Decretul nr. 836/1964, decrete publicate în Buletinul M.A.N. nr. 6/26.02.1965. Schimbul internaţional de publicaţii, la care ne vom referi în continuare, constituie unul din aspectele de cooperare ştiinţifică şi culturală internaţională. El favorizează libera circulaţie de idei şi de informaţii ştiinţifice între instituţiile diferitelor ţări. Principiul de bază al schimbului internaţional de publicaţii este un contract , o înţelegere stabilită de comun acord, în termeni avantajoşi pentru ambele părţi. Beneficiile rezultate din aceşti termeni depind de situaţia partenerilor şi reflectă nevoile lor speciale. Părţile implicate în contract, aparţinând diverselor naţiuni, consimt să-şi furnizeze reciproc publicaţii tipărite sau reproduse într-un fel sau altul. Situându-se undeva între vânzare şi donaţie ca mijloc de completare a colecţiilor unei biblioteci, schimbul nu are numai o semnificaţie economică ci, în primul rând, el este o expresie a unităţii internaţionale a ştiinţei, o formă de manifestare a principiilor de coexistenţă. Schimbul este cea mai economică formă de achiziţii, deoarece nu antrenează sume valutare, ci fonduri de publicaţii naţionale, procurate din producţia editorială internă. Pe calea schimbului, se pot procura de la parteneri şi publicaţii necomercializate şi extraeditoriale. Schimbul internaţional de publicaţii este o activitate mereu nouă, interesantă în care elementul surpriză apare în orice moment, presupunând pasiune, iniţiativă, spirit deschis. El este determinat de situaţia concretă a achiziţiilor la un moment dat, precum şi de solicitările utilizatorilor. În acest material ne vom referi la stadiul actual al schimburilor de publicaţii desfăşurate de Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti pornind de la un scurt istoric , după care vom încerca să ridicăm câteva probleme în ceea ce priveşte viitorul acestei activităţi. SCURT ISTORIC Tot în acelaşi an, 1963, în paralel cu schimbul de publicaţii, Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, din ordinul Ministerului Învăţământului, realiza dotarea sistematică cu publicaţii româneşti a lectoratelor de limbă, literatură şi civilizaţie românească din străinătate. De asemenea, se acorda sprijin documentar unor instituţii culturale şi ştiinţificie precum şi unor personalităţi din străinătate care se ocupau de studierea realităţilor româneşti. Astfel, în 1964, BCU Bucureşti dota cu material documentar 78 de lectorate româneşti din 26 de ţări./3,4/. Această activitate s-a desfăşurat cu succes de-a lungul anilor , contribuind la răspândirea peste hotare a lucrărilor ştiinţifice româneşti şi la ridicarea nivelului ştiinţific al informării şi documentării, prin legăturile rodnice stabilite cu principalele universităţi şi biblioteci din lume. În anul 1999, Institutul Limbii Române, înfiinţat de Guvernul României, a preluat de la BCU Bucureşti această activitate de sprijinire a lectoratelor de peste hotare (75 lectorate, 6 personalităţi şi 2 instituţii culturale din 27 de ţări). Rezumându-ne acum la schimbul internaţional de publicaţii, trebuie menţionat că în anul 1964, BCU Bucureşti stabilise relaţii fructuoase cu 650 de parteneri din 65 de ţări, contribuind astfel, prin publicaţiile primite la dezvoltarea colecţiilor bibliotecii./3,4/ An de an, această activitate a fost dezvoltată prin lărgirea bazei documentare care la început cuprindea doar periodice (seriile Analelor Universităţii Bucureşti, Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", ş.a.), la care ulterior s-au adăugat şi numeroase titluri de cărţi editate atât în limba română cât şi în limbi de circulaţie internaţională. În mod progresiv, prin această activitate de schimb internaţional de publicaţii, BCU Bucureşti s-a făcut din ce în ce mai cunoscută pe toate meridianele globului, câştigând prestigiul unui partener valoros şi serios care propagă prin publicaţiile oferite limba, cultura şi civilizaţia românească în toate ţările şi continentele. În desfăşurarea acestei activităţi, ca urmare a numeroaselor contacte cu partenerii străini, s-au conturat unele forme de relaţii, precum şi unele modalităţi de perfecţionare, concretizate în sporirea calităţii relaţiilor, în creşterea numărului de publicaţii trimise partenerilor şi respectiv, primite de la aceştia. STADIUL ACTUAL AL SCHIMBURILOR INTERNAŢIONALE DE PUBLICAŢII Vom continua să menţinem şi să dezvoltăm relaţiile cu parteneri valoroşi care au posibilitatea de a trimite publicaţii deosebit de solicitate de beneficiarii bibliotecii. Ca şi până acum, vom urmări calitatea publicaţiilor intrate prin schimb şi nu doar cantitatea acestora. Menţionăm câteva relaţii de schimb de excepţie:
Coordonatele principale ale activităţii schimbului sunt următoarele:
În contextul actual al reducerii drastice a fondului valutar şi a bugetului alocat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ţinând cont de creşterea vertiginoasă a preţurilor publicaţiilor din ultimii ani, Schimbul Internaţional de Publicaţii îşi aduce o contribuţie din ce în ce mai mare la completarea colecţiilor din BCU cu o gamă variată de documente din străinătate, după cum urmează:
În acest context şi ţinând cont de caracterul enciclopedic al colecţiilor BCU Bucureşti, Schimbul îşi propune în continuare să facă eforturi pentru realizarea următoarelor obiective :
În vederea realizării cât mai complete a obiectivelor propuse şi pentru a răspunde cât mai bine noilor cerinţe, în permanentă schimbare, ale utilizatorilor, Schimbul are în vedere următoarele moduri de acţiune :
PROBLEME INTERNE (LEGISLAŢIE, BUGET) Principala problemă cu care se confruntă BCU Bucureşti este constrângerea financiară datorată diminuării bugetului alocat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. În consecinţă, această situaţie implică reducerea fondului de material documentar achiziţionat pentru necesităţile schimbului internaţional de publicaţii. În plus, preţurile de achiziţie pentru carte, în continuă creştere, nu ne permit să cumpărăm mai mult de maximum 5 exemplare dintr-un titlu, astfel încât avem probleme la stabilirea priorităţilor în momentul expedierii publicaţiilor către parteneri. Dacă această situaţie persistă există pericolul ca BCU Bucureşti să-şi piardă prestigiul de partener de schimb valoros şi serios. Cu aceeaşi situaţie ne confruntăm şi la achiziţia de periodice destinate schimbului. Preţurile cresc vertiginos, aproape lunar, astfel încât orice estimare a cheltuielilor anuale devine uneori inutilă. În ceea ce priveşte expedierea acestor publicaţii spre destinaţia finală - partenerii de schimb, trebuie menţionat că Legea Bibliotecilor nr. 334 din 31 mai 2002, la Cap. Dispoziţii finale, Art. 70(9) prevede o reducere de 50% din tarifele poştale. Din păcate, această prevedere nu se aplică, iar BCU Bucureşti nu beneficiază de această facilitate legală. Deşi s-au făcut demersuri nenumărate la forurile în drept, nu s-a rezolvat nimic până în prezent. În momentul primirii publicaţiilor din străinătate, o problemă constantă este aceea a procedurilor vamale greoaie care întârzie considerabil intrarea acestora în colecţiile bibliotecii. Toate aceste aspecte prezentate anterior nu permit dezvoltarea relaţiilor de schimb internaţional la standardele de performanţă pe care şi le-a propus biblioteca noastră. VIITORUL SCHIMBULUI INTERNAŢIONAL DE PUBLICAŢII În prezent, circulaţia informaţiilor se realizează atât în mod tradiţional, pe suport de hârtie, cât şi modern, pe suporturi electronice. Din ce în ce mai multe publicaţii sunt digitalizate şi devin accesibile pe INTERNET. Fără îndoială, schimbul internaţional de publicaţii va trebui să se adapteze noilor cerinţe, fiind susţinut de o dotare tehnică corespunzătoare care să permită accesul la informaţia electronică. Este greu de prevăzut astăzi, ce se va întâmpla peste zece ani, atâta timp cât surprize se pot ivi chiar şi în viitorul apropiat. Ceea ce pare imposibil acum, va deveni realitate în domeniul telecomunicaţiilor, furnizării electronice a documentelor şi a tehnologiilor de copiere a acestora. Deocamdată nu se pot introduce în bazele de date full-text decât documente de dimensiuni mici. Cu siguranţă, în viitor tehnologiile vor deveni mai productive permiţând îmbunătăţirea schimbului internaţional de publicaţii electronice. Unii ar putea crede că schimbul de publicaţii tradiţionale ar putea să dispară. Dar, în primul rând nu toate publicaţiile sunt oferite în versiune electronică. În al doilea rând, este greu de imaginat o bibliotecă precum British Library sau Library of Congress fără colecţii de cărţi şi periodice unice. Fiecare bibliotecă doreşte să păstreze şi să dezvolte valorile culturale şi naţionale. Aproape sigur, cartea, în forma ei tradiţională, va căpăta o valoare şi mai mare pentru cercetătorii erudiţi şi pentru iubitorii de carte. BCU Bucureşti s-a adaptat din mers la noile tendinţe de preluare, prelucrare şi diseminare a informaţiilor, schimbul internaţional de publicaţii realizându-se în ambele forme: tradiţională şi electronică. Noile tehnologii de comunicare a informaţiilor ne permit transmiterea şi primirea instantanee a ofertelor de schimb, precum şi soluţionarea rapidă a problemelor ivite în relaţiile cu partenerii. În plus, este de menţionat faptul că Serviciul Informatizare al BCU Bucureşti a creat un program pentru baza locală de date a schimbului în vederea unei mai bune gestionări a relaţiilor de schimb internaţional de publicaţii. În viitor, se are în vedere implementarea unei baze de date şi pentru gestiunea depozitului de schimb. CONCLUZII FINALE Schimbul internaţional de publicaţii nu este doar un mijloc de a completa colecţiile unei biblioteci, ci este şi o modalitate de cooperare interbibliotecară. Chiar şi acum, în epoca informatizării, biblioteca îşi păstrează rolul ei principal de a prelua, prelucra şi disemina informaţia la nivel naţional şi internaţional. De aceea este necesar ca în anii următori să se clarifice ponderea pe care o are schimbul internaţional în activitatea de achiziţie şi să se dezvolte o strategie corespunzătoare cât mai eficientă. STATISTICA SCHIMBULUI INTERNAŢIONAL PE ANUL 2002
BIBLIOGRAFIE 1. MANUEL des échanges internationaux de publications - 4 édition. Préparé sous la direction de Frans Vanvijngaerden. Paris: UNESCO, 1977 2. REGNEALĂ, Mircea - UNESCO şi accesul mondial la documente şi informaţii. Bucureşti: INID, 1996 3. POPOVICI, Valentina - Relaţiile internaţionale ale Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti. În: Călăuza bibliotecarului , 1964, nr. 10, pag. 588 - 591. 4. VIŞAN, Anastasia - Relaţiile internaţionale ale Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti. În: Biblioteca Centrală Universitară . 75 de ani de activitate. Volum jubiliar. Bucureşti. Centrul de multiplicare al Universităţii din Bucureşti, 1971, pag. 381. 5. DIRECŢII şi strategii de dezvoltare a colecţiilor în bibliotecile universitare - Asociaţia Bibliotecarilor din Învăţământ - România. Constanţa: EX PONTO, 2001. 6. STOICA, Ion - Inteferenţe biblioteconomice. Constanţa: EX PONTO, 1997. 7. STOICA, Ion - Informaţie şi cultură. Bucureşti: Ed. Tehnică, 1997. 8. TANAKA, Hisanori - Present state and future of the international exchange of publications in the National Diet Library. Boston: 67th IFLA Council and General Conference, August 16 - 25, 2001. 9. GAZIELLO, Catherine - Les échanges internationaux de publications: Pourquoi et comment? Quelles perspectives d'avenir? Boston: 67th IFLA Council and General Conference, August 16 - 25, 2001. 10. ROMANOV, Alexei P.; PETROUSSENKO, Tatiana V. - International book exchange: has it any future in the electronic age? Boston: 67th IFLA Council and General Conference, August 16 - 25, 2001. 11. DIOUF, Souleymane - Les echanges de publications universitaires au Sénégal. Boston: 67th IFLA Council and General Conference, August 16 - 25, 2001.
Camelia Gheorghe | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 | |
|
|