1. Introducere Este un lucru binecunoscut în lumea specialiştilor în informare faptul că la baza contactului dintre baza de date care include colecţiile unei biblioteci şi utilizatorii colecţiilor acelei biblioteci stă interfaţa cu utilizatorul a catalogului online al bibliotecii (OPAC). În funcţie de modul în care această interfaţă "vinde" informaţia existentă în baza de date, aceasta este vizibilă sau nu, accesibilă în totalitate sau parţial, îl provoacă sau îl stimulează pe utilizator să continue sau, dimpotrivă, îi restrictionează capacităţile de intuiţie sau predicţie în privinţa căutării informaţiei. La fel de adevărat este că, într-o etapă anterioară evidenţierii informaţiei prin afişare în OPAC, este esenţial modul în care informaţia existentă în colecţiile bibliotecii este reprezentată în baza de date astfel încât să fie pusă la dispoziţia utilizatorului. Fidelitatea reprezentării informaţiei prin "traducerea" conţinutului informaţional al documentelor în limbajele de indexare existente reflectă calitatea indexării subiectelor şi performanţa limbajelor de indexare utilizate. Accesul la informaţie prin subiect şi nu doar prin "known item" (titlu, autor) tinde să capete popularitate mărită, mai ales în medii universitare. Satisfacerea nevoii de informare a utilizatorului, sau a utilizatorului potenţial fiind ţinta eforturilor conjugate ale bibliotecarilor din diverse departamente ale unei biblioteci, studierea comportamentului utilizatorului, cunoaşterea nevoilor sale de informare şi, în egală măsură, formarea sa ni se par obiective majore care merită investiţii de timp şi efort intelectual. Aceste obiective se pot realiza prin consultare directă, prin sondaje şi feedback. Evaluările cantitative prin măsurarea unor procese interne şi nu prin aprecierea modului în care sunt percepute biblioteca şi serviciile oferite de ea eşuează prin neatingerea obiectivului propus. 2. Eforturi minore - efecte majore Pentru utilizatorii care doresc să facă cercetare în bibliotecă se pot organiza cursuri rapide în care se fac demonstraţii de regăsire a informaţiei prin toate metodele disponibile în catalogul online. Aceste cursuri au ca finalitate acordarea autonomiei tipului de utilizator care are un interes de cercetare bine stabilit. Pentru această categorie de utilizator subiectul este cheia predilectă de regăsire a informaţiei. Biroul de informaţii este un instrument menit să acorde sprijin utilizatorilor care au cunoştinţe bune despre bibliotecă şi doresc să acceseze şi să utilizeze la maximum resursele sale. Un alt instrument se adresează utilizatorilor care au formulat cerinţe complexe de informare şi ar putea avea nevoie de un interviucu un reprezentant al Serviciului de referinţe şi/sau de ajutorul personalului specializat - indexatori sau specialişti pe subiecte. Cercetătorii, de exemplu, pot "angaja" serviciile unui specialist pe subiecte pentru o perioadă de timp, sau pot cere rezervarea materialului consultat până la data următoarei lor vizite la bibliotecă. Toate instrumentele menţionate mai sus au scopul de a promova imaginea şi serviciile bibliotecii în rândurile utilizatorilor şi ale utilizatorilor potenţiali cu eforturi minime din partea administraţiei instituţiei. Efectele lor întrec cu mult eforturile materiale şi intelectuale investite, imaginea instituţiei fiind prima beneficiară a acestora. 3. Web-site-ul bibliotecii, interfaţa OPAC şi cerinţele utilizatorului exigent Figura 1. Web OPAC în sistemul de biblioteca DOBIS/LIBIS utilizat la Katholieke Universiteit Leuven Un exemplu de asemenea interfaţă OPAC1 este prezentat în Figura 1. Structurată în două părţi distincte, în prima jumătate sunt definite toate cheile de căutare împreună cu opţiunea "browse". În a doua jumătate, un minimum de mesaje de ajutor contribuie la clarificarea semnificaţiei fiecărei chei de căutare prin definiţii şi exemplificări. Achiziţionarea recentă a sistemului de bibliotecă Aleph 500 la aceeaşi bibliotecă (Schallier, 2005) a respectat aceeaşi structură a paginii de intrare în Web OPAC, deşi posibilităţile de cautare sunt mai multe: căutare simplă, căutare avansată şi căutare tip Common Command Language2 (Figura 2). Căutarea implicită este de tipul "all fields" (toate câmpurile), aceasta acoperind cele mai relevante câmpuri. Alternativ se poate selecta titlul, autorul sau subiectul separat. Operatorul Boolean ŞI se presupune între doi sau mai mulţi termeni de căutare. În căutarea avansată se pot combina mai multe câmpuri de căutare. Utilizatorul poate alege între: toate câmpurile, nume, titlu, titlul exact, titlul seriei, toate subiectele, subiect din CZU, subiect din LCSH, subiect din MeSH, editură, ISBN/ISSN şi cotă. Elementele de căutare din toate aceste indexuri pot fi trunchiate, cu excepţia numerelor ISBN şi ISSN. Figura 2. Primul ecran de Web OPAC în Aleph 500 utilizat la Katholieke Universiteit Leuven O atenţie deosebită a fost acordată la K.U. Leuven căutării după subiect, tip de căutare semnificativ pentru clasa utilizatorului. O bibliotecă universitară este de aşteptat să includă în profilul utilizatorului specific acest tip de căutare, subiectul fiind cheia de căutare preferată de utilizatorul care vine la bibliotecă mai degrabă pentru a studia sau a cerceta un domeniu, decât pentru a găsi un titlu de carte sau un autor. Prin urmare, căutarea după subiect a fost inclusă în căutarea implicită, alături de titlu şi autor. Dar a fost nuanţată astfel încât să cuprindă subiecte exprimate prin indici CZU însoţiţi de structura ierarhică a acestora şi de descriptorii corespunzători. Un algoritm dezvoltat pentru varianta anterioară a web OPAC-ului a făcut posibilă corelarea completă a indicilor CZU, simpli sau compuşi, cu expresiile verbale care îi reprezintă. Relaţiile ierarhice dintre indici sunt exprimate ca într-o structură de tezaur prin termeni generici şi termeni specifici. În felul acesta, CZU poate permite cu uşurinţă căutarea după descriptorii corespunzători fiecăruia. Pentru cei mai mulţi utilizatori, afirmă autorul, aceasta este singura strategie de căutare relevantă datorită relaţiilor semantice contextuale oferite. Afişarea subiectelor este o altă componentă importantă în interfaţa OPAC. Etichetarea câmpurilor şi terminologia folosite în afişare trebuie să fie cât se poate de mult orientate spre utilizator şi mai puţin spre tehnicalităţile terminologiei bibliotecare. Acest lucru este în mod deosebit valabil pentru clasificare. Atâta timp cât indicii CZU sunt chei de regăsire a subiectului prin expresii verbale care îi reprezintă, puşi sub eticheta generală "Subiect - CZU" ei vor fi abordaţi. Cu atât mai mult cu cât indicii, ca şi descriptorii corespunzători constituie elemente de la care pornesc link-uri ce grupează documente cu acelaşi subiect. Utilizatorul identifică astfel imediat indicii CZU şi descriptorii ca informaţii referitoare la subiect. Opţiunea adiţională a afişării relaţiilor ierarhice aferente indicilor şi descriptorilor derivaţi care întotdeauna sunt legaţi direct cu înregistrările bibliografice la care se referă este menită să satisfacă pe deplin cerinţele utilizatorului exigent3 . 4. Comportamentul utilizatorului - rezultatele unui sondaj 4.1 Utilizatori din afara BCU Bucuresti Catalogul online este mai adesea utilizat de respondenţi săptămânal, decât zilnic şi într-o măsură însemnată în perioadele de examene. În privinţa cheilor de căutare se preferă autorul (53), titlul (35), cuvinte din titlu (31), căutarea după subiect fiind slab reprezentată (23 - descriptori, 1 - CZU). Căutările combinate sunt preferate de 10 respondenţi. Deşi nevoia de sprijin din partea bibliotecarilor nu este admisă ca necesară decât de 7 din cei 75 de utilizatori, ea este evidentă. Concret, utilizatorii nu cunosc semnificaţia cheilor de căutare denumite "vedete de subiect" şi "CZU", sau cer introducerea rezumatelor documentelor, căutari tip "Google", secţiune de critică pentru fiecare scriitor, rubrică de "istorie bucureşteana", titlul prescurtat al unor periodice consacrate. Ultimele trei n-ar trebui să figureze drept cerinţe, ele fiind deja prezente în OPAC. 4.2 Utilizatori experţi În privinţa sugestiilor referitoare la reprezentarea şi regăsirea subiectelor se cere formularea subiectelor într-un limbaj mai apropiat de utilizator, indexarea mai amănunţită a documentelor, existenţa online a tezaurului (de fapt, a vocabularului de descriptori). 4.3 Discuţie 5. Sugestii pentru îmbunătăţirea regăsirii informaţiei în Web OPAC Au existat exemple izolate de protest faţă de noul OPAC, configurat total diferit faţă de cel al vechiului sistem, lucru ce nu trebuie ignorat atâta vreme cât părerea utilizatorului contează pentru factorii de decizie. De fapt, aceasta este o formă prin care utilizatorul îşi manifestă opinia faţă de modalitatea de regăsire a informaţiei în catalogul online al bibliotecii, iar reacţia factorilor responsabili de configurarea sistemului trebuie să fie adecvată şi să încerce să îndrepte lucrurile într-o direcţie benefică pentru utilizator. Comportamentul utilizatorului este cel mai credibil barometru în privinţa eficienţei Web OPAC-ului. Ajustarea modalităţilor de regăsire a informaţiei conform dorinţelor acestuia, instituirea unor cursuri rapide de instruire referitoare la aceste modalităţi, concomitent cu adaptarea formatului de afişare la cele mai noi formule existente în lumea bibliotecilor sunt primele măsuri care sunt necesare în asemenea situaţii. Etichetarea clară a butoanelor existente în formatul de afişare cu legende care să le explice, mesajele de ajutor care indică semnificaţiile cheilor de căutare cu exemple scurte dar edificatoare sunt la fel de necesare. Aşa cum am menţionat anterior, nu trebuie pornit de la premiza că utilizatorul unei biblioteci universitare nu citeşte instrucţiunile. Utilizatorii bibliotecilor universitare sunt indubitabil cunoscători ai motoarelor de căutare din Internet. Acolo au curiozitatea şi răbdarea să caute, chiar dacă nu au instrucţiuni de utilizare a cheilor de căutare sau mesaje de ajutor. Eficienţa şi claritatea acestor instrucţiuni sau mesaje de ajutor, modalitatea de amplasare a lor în spaţii inteligent alese sunt ceea ce contează şi ar trebui să ne intereseze. 6. Concluzii Bibliografie: NOTE 1. Interfaţa OPAC aparţine sistemului de bibliotecă DOBIS/LIBIS utilizat la Katholieke Universiteit Leuven 2. Limbaj de regăsire textuală standard propus de International Organization for Standardization (ISO). 3. Pentru aprofundarea celor descrise mai sus se pot vizita site-urile bibliotecilor incluse în sistemele LIBIS (Libis network lawww.libis.be) şi NEBIS (Netzwerk von Bibliotheken und Informationsstellen in der Schweiz la www.nebis.ch). 4. Programul de biblioteca VUBIS standard a mai funcţionat la BCU Bucureşti doar până în luna mai 2005 la OPAC, după care a fost înlocuit de VubisSm@rt. 5. Biblioteca Universităţii din Craiova (http://biblio.central.ucv.ro/) are experienţă în această privinţă, reprezentarea subiectelor documentelor în sistemul TINLIB permiţând acest tip de corelare între indici CZU şi descriptori, cu evidenţierea relaţiilor ierarhice din structura schemei de clasificare. Şef Serviciu Indexare Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti
|