Multe biblioteci mari din lume au parcurs deja acest drum, iar noi nu ne vom complica inventand noi reguli.
        La ora actuala pentru planificarea si evaluarea activitatii, biblioteca se poate baza pe Standardul ISO 11620. Indicatori de performanta pentru biblioteci facand referiri la indicatorii de performanta descrisi si optand pentru indicatorii cei mai adecvati la situatia sa, in functie de misiune si obiectivele generale. Interpretarea rezultatelor poate duce la modificarea si actualizarea obiectivelor.
        Standardul ISO 11620. Indicatori de performanta pentru biblioteci, publicat in anul 1998 este rezultatul preocuparilor si actiunilor dirijate intreprinse de comunitatea bibliotecarilor la scara internationala in decursul a 7 ani. El nu putea fi elaborat daca nu avea la baza diferite manuale pe tema evaluarii redactate de asociatiile de bibliotecari, in special anglo-saxone.
        Standardul ISO 11620 demonstreaza nivelul actual al teoriei si practicii in domeniul evaluarii performantei in biblioteci, avand la baza o bogata literatura de specialitate.
        Manualele precedente aparitiei standardului mentionat au fost destinate unui anumit tip de biblioteca (publica sau universitara). Cu toate deosebirile existente in mod inevitabil ele au facut posibile aplicarea intr-o maniera empirica si destul de simplista a indicatorilor de performanta, precum si intensificarea unei practici comune in tarile care s-au angajat cel mai mult in aceasta directie, si anume Statele Unite si Marea Britanie. Cateva dintre acestea prezinta interes pe plan international. In 1989 UNESCO a publicat manualul lui Nick Moore: Measuring the Performance of Public Libraries: a: Draft Manual, iar Sectiunea Biblioteci Universitare si de Cercetare IFLA a publicat in 1996 Measuring Quality. International Guidelines for Performance Measurement in Academic Libraries.
        Faptul ca la elaborarea standardului au participat experti din 10 tari - dintre care unele putin avansate in acest domeniu - a facut posibil sa se ia in consideratie marea diversitate de situatii.
        Redactorii au fost constienti de la bun inceput ca acest document este supus evolutiei. Asa cum precizeaza standardul insusi aplicarea lui trebuie sa conduca la revizuirea lui periodica si la aducerea la zi. In forma actuala standardul nu propune indicatori pentru unele servicii sau aspecte (formarea utilizatorilor, promovarea serviciilor oferite, utilizarea resurselor umane).
        Standardul ISO 11620 cuprinde doua parti:

• o parte generala (domeniu de aplicare; referinte normative; definitii; criterii si cadru de descriere; utilizarea indicatorilor de performanta; actualizarea standardului) care permite sa se raspunda la urmatoarele intrebari: Ce este un indicator de performanta a bibliotecii? Cum se construieste? Cum se utilizeaza?

• trei anexe supuse evolutiei: lista indicatorilor de performanta pentru biblioteci; descrierea acestor indicatori; bibliografie. Lista indicatorilor si descrierea lor sunt normative. Indicatorii prezentati in standard sunt grupati in trei mari capitole: opinia utilizatorilor masurata global sau pentru un serviciu separat; servicii pentru public (furnizarea de documente, regasirea documentelor, imprumutul de documente, furnizarea de documente din surse externe, servicii de informare si referinte, cautarea informatiilor); servicii tehnice (achizitia documentelor, prelucrarea documentelor, catalogare). Anexa 1 reproduce lista indicatorilor de performanta pentru biblioteci. In tabel sunt enumerate activitatile si serviciile prestate in mod obisnuit in biblioteca. Indicatorii de performanta descrisi sunt grupati la activitatile sau serviciile cu care au legatura.

        Standardul ISO 11620 marcheaza un pas decisiv pe plan international in evaluarea bibliotecilor aplicandu-se la toate tipurile de biblioteci din toate tarile, desi unii indicatori pot fi mai apropiati fie bibliotecilor publice, fie bibliotecilor universitare iar altii bibliotecilor care practica in special imprumutul de documente. El se aplica in mod diferentiat in functie de situatia respectiva. Daca in manualele precedente acelasi indicator are denumiri diferite, acest document stabileste o denumire unica a unui indicator dat, chiar daca poate propune doua sau mai multe metode. Standardul al carui scop imediat este aplicarea indicatorilor pe plan local demonstreaza in acelasi timp ca poate fi util si pertinent in compararea bibliotecilor intre ele, cu unele precautii.
    Dupa cum se precizeaza comparatiile pot fi posibile daca se tine seama de misiunea si obiectivele bibliotecilor, daca se iau in consideratie rezultatele pentru un ansamblu de indicatori si nu pentru unul singur, daca se observa similitudini sau diferente in materie  de resurse, de categorii de utilizatori, de structuri, de directii, de gestiune.
    Acest document adopta o terminologie proprie indicatorilor de performanta pentru biblioteci. El contine definitia standardizata a unui numar de 25 de termeni de baza pentru evaluarea performantei in biblioteci, printre care: eficacitate, eficienta, performanta, indicator de performanta, disponibilitate, fiabilitate, indicator, misiune, obiectiv general, obiectiv operational, calitate, validitate.
   In centrul acestora se afla termenul de performanta care reuneste notiunile de eficacitate si eficienta.
   Eficacitatea este "masurarea gradului de indeplinire a obiectivelor date": o activitate este eficace daca rezultatele se apropie la maximum de obiectivele care au fost fixate.
   Eficienta este masurarea utilizarii resurselor pentru a realiza un obiectiv dat: o activitate este eficienta daca foloseste un minimum de mijloace sau daca produce un rezultat mai bun cu aceleasi mijloace (de exemplu daca se achizitioneaza acelasi numar de publicatii la un pret mai convenabil in urma negocierilor sau, in acceasi ordine de idei, daca se achizitioneaza un numar mai mare de documente cu aceeasi suma).
    Performanta se defineste ca fiind "eficacitatea in furnizarea de servicii de catre biblioteca si eficienta in utilizarea resurselor pentru furnizarea acestor servicii". Conform acestei terminologii un indicator de performanta este o "expresie numerica, simbolica sau verbala, derivata din statisticile de biblioteca sau din alte date, utilizata pentru a caracteriza performanta unei biblioteci" care include in acelasi timp cifre si procente. Performanta, bazandu-se pe relatia eficacitate-eficienta trebuie sa imbine pentru a evalua acelasi serviciu, mai multi indicatori deoarece prin insasi structura lor unii indicatori vor masura mai curand eficienta (punerea in aplicare a mijloacelor) iar altii mai curand eficacitatea (atingerea obiectivelor).
    Insasi interpretarea rezultatelor obtinute ca urmare a utilizarii indicatorilor este importanta deoarece acestia nu pot fi izolati de contextul lor. In plus trebuie sa se tina seama de limitele acestor indicatori:

    - rezultatele unei biblioteci nu pot fi excelente pentru toti indicatorii in acelasi timp. Cifrele indicatorilor de performanta trebuie interpretate in conformitate cu ceea ce intentioneaza sa realizeze biblioteca;
    - unii indicatori nu pot fi masurati cu exactitate (de exemplu utilizarea accesului direct la documente);
    - unele rezultate nesatisfacatoare demonstreaza necesitatea formarii utilizatorilor in vederea cunoasterii modului de utilizare a serviciilor oferite de biblioteca, si nu o performanta scazuta a bibliotecii;
    - relatia dintre nivelul resurselor si nivelul serviciilor nu este o relatie automata. De exemplu, o suplimentare a resurselor nu inseamna si ameliorarea imediata a calitatii serviciilor, dezvoltarea trebuie apreciata pe termen mediu.
    De aceea, din aceste motive, doua biblioteci trebuie comparate intre ele nu in functie de un singur indicator, ci de un ansamblu de indicatori.
    Indicatorii prezentati au fost construiti si testati dupa urmatoarele sase criterii:

    - Continut informativ: indicatorul furnizeaza o informatie care permite masurarea unei activitati, evaluarea realizarilor. Aceasta informatie trebuie sa conduca la luarea deciziilor (fixarea obiectivelor, stabilirea prioritatilor, repartizarea bugetului). Astfel, in cazul prelucrarii documentelor se inregistreaza datele exacte ale tuturor etapelor prelucrarii (primirea, catalogarea, indexarea, asezarea la raft) pentru a se vedea in ce puncte ale fluxului si in ce mod pot fi aduse ameliorari.
    - Fiabilitate: indicatorul are acelasi rezultat daca este repetat in aceleasi conditii; aceasta inseamna, intre altele, ca in cazul unui indicator care utilizeaza sondajul metoda este descrisa intr-o asemenea maniera incat ea sa poata fi aplicata identic de diferite persoane care efectueaza sondaje.
    - Validitate: indicatorul masoara efectiv ceea ce trebuie masurat si nu altceva.
    - Precizia: indicatorul este adaptat scopului pentru care el a fost ales.
    Reprezentarea obiectului supus masurarii trebuie precizata exact.
    - Aplicabilitate: indicatorul utilizeaza datele pe care biblioteca le poate obtine cu un efort minim din partea personalului.
    - Comparabilitate: unii indicatori permit comparatii intre biblioteci dar trebuie sa se ia in calcul similitudinile si diferentele privind organizarea, misiunile si obiectivele acestor biblioteci, structura publicului lor etc.
    O alta idee importanta este aceea ca standardul furnizeaza un cadru general de descriere unica, standardizata a indicatorilor de performanta ceea ce a permis sa se analizeze de fapt diferitele versiuni pentru acelasi indicator si, in final, sa se faca optiunea cea mai buna. Fiecare descriere cuprinde urmatoarele elemente, care se succed intotdeauna in ordinea urmatoare:

    - denumirea indicatorului: fiecare indicator trebuie sa aibe o denumire unica;
    - obiectivul: sau ceea ce indicatorul are ca scop sa evalueze (servicii, activitati, utilizarea resurselor);
    - domeniul de aplicare a indicatorului: el se poate referi la un tip de biblioteca sau la toate tipurile; se precizeaza daca comparatiile intre biblioteci sunt posibile si daca exista limite in privinta comparatiei;
    - definitia indicatorului: ea exprima datele care trebuie colectate si/sau relatiile care trebuie stabilite intre aceste date;
    - descrierea concisa a metodei: pentru colectarea datelor si calculelor de efectuat. Pot fi descrise doua sau mai multe metode si, in acest caz, se prezinta mai intai metoda cel mai general aplicabila;
    - interpretarea rezultatelor masurate cu ajutorul indicatorului: include enumerarea factorilor care influenteaza aceste rezultate; este precizata scara de valori a indicatorului: valorile minimale si maximale, variatiile de luat in calcul si factorii interni si externi care influenteaza asupra rezultatelor. De exemplu, in cazul unui indicator privind imprumutul documentelor, interpretarea rezultatelor va tine seama de structura colectiilor in raport cu solicitarile utilizatorilor, de numarul de exemplare din titlurile foarte solicitate, de numarul de documente care pot fi imprumutate simultan de catre utilizator, de durata imprumutului, de importanta mai mica sau mai mare a accesului direct, de eforturile facute de biblioteca pentru valorificarea colectiilor sale prin actiuni promotionale.
    - sursele: trimiteri la publicatii unde indicatorul a fost deja descris eventual sub o alta denumire;
    - indicatori corelati: pentru evaluarea performantei aceluiasi serviciu sau aceleiasi activitati este de dorit sa se combine rezultatele mai multor indicatori pentru a se asigura ca diferitele aspecte sunt corect luate in calcul. Astfel pentru circulatia colectiilor se asociaza rata de utilizare a documentelor, disponibilitatea titlurilor solicitate, documentele imprumutate de utilizatori.
    Subliniem ca acest standard, pe langa faptul ca marcheaza o noua etapa in dezvoltarea actiunii de evaluare a performantei in biblioteci, situeaza in centrul atentiei utilizatorii si calitatea serviciilor prestate de biblioteci.
    Dupa cum se mentioneaza in "Introducere", calitatea serviciilor prestate de biblioteci se afla in relatie cu aspectul mai general al managementului calitatii si cu modalitatile de asigurare a acesteia. Standardul ISO 11620 recunoaste si sustine prevederile Standardului ISO 9004 destinat sa dezvolte si sa implementeze sisteme de siguranta a calitatii, precum si sa aleaga exact acel element, din elementele sistemului de asigurare a calitatii, care se potriveste cel mai bine cu specificul firmei in  cauza.
    Unele biblioteci straine se orienteaza catre certificarea calitatii in conformitate cu normele internationale din seria ISO 9000.
    Normele gestiunii calitatii aplicate in biblioteci insista asupra competentei profesionale a personalului si asupra dezvoltarii acesteia prin actiuni de pregatire continua in scopul imbunatatirii serviciilor prestate pentru utilizatori. Satisfacerea cerintelor utilizatorilor este considerata un indicator important al eficacitatii serviciilor bibliotecii.
    Precizam ca Organizatia Internationala de Standardizare a emis, in vederea instituirii unui sistem cuprinzator de asigurare a calitatii si de management al calitatii, standardele de asigurare a calitatii - un set de cinci norme, cunoscute ca standardele ISO 9000.
    Adoptarea de catre tarile interesate a standardelor de calitate ISO 9000 a devenit o conditie de baza pentru patrunderea pe piata vest-europeana.
    ISO 9000 se constituie intr-un ghid care se refera la mangementul calitatii si la elementele sistemului de asigurare a calitatii in vederea selectarii si utilizarii de catre compania care doreste certificarea standardului corespunzator din seria 9000.
   ISO 9000 descrie termenii si principiile de baza ale acestor norme.
    Managementul calitatii face obiectul a numeroase experimentari la ora actuala in bibliotecile din Marea Britanie, intre altele ISO 9000.
    Pregatirea pentru certificarea ISO 9000 si obtinerea sa sunt foarte exigente.
    Astfel Biblioteca si Centrul de Documentare Stiintifica al Universitatii Lancashire se numara printre putinele servicii ale acestei universitati care au fost acreditate in conformitate cu acest standard de calitate.
    Optiunea pentru acest standard a avut ratiuni diferite, dar in primul rand, convingerea ca un cadru definit confera o dubla garantie, a coerentei si a ameliorarii permanente a serviciilor. Obligatia bibliotecii de a se supune in mod regulat unui audit extern este considerata o sansa in plus, caci un punct de vedere din afara nu poate fi decat in avantajul sau. In prealabil a fost nevoie ca evaluatorul sa se familiarizeze cu practicile specifice bibliotecii. Includerea necesitatii dezvoltarii profesionale in sfera criteriilor de acreditare si, in consecinta, verificarea la intervale regulate daca dezvoltarea competentelor profesionale urmareste un plan bine stabilit in ultima instanta vine in sprijinul utilizatorilor.
    Trecerea la ISO 9000 a fost asigurata de un grup de lucru din biblioteca asistat de un consultant din afara, expert in privinta standardului ISO dar fara nici un fel de experienta in privinta modului de functionare a bibliotecii. Echipa a trebuit mai intai sa identifice serviciile vizate de exigenta calitatii, calitatea fiind o responsabilitate pentru fiecare angajat in parte.
    Aderarea la ISO 9000 s-a confirmat a fi un lucru incontestabil pozitiv pentru utilizatorii bibliotecii deoarece impune definirea exacta a serviciilor la care acestia se asteapta si contribuie la garantarea acestor prestatii. Faptul ca acest standard pe de alta parte obliga sa se dea curs la toate reclamatiile si sugestiile beneficiarilor a avut efecte benefice.
    Alte biblioteci din Marea Britanie sunt preocupate de studierea unor standarde ca European Quality Award (Premiul European pentru Calitate) sau Investors in People Scheme (Investitori in Resurse Umane) in care calitatea presupune inainte de toate pregatirea profesionala a personalului si punerea in valoare a competentelor acestuia.
    BCU din Bucuresti nu aplica "standarde" reale de performanta la modul propriu vorbind, in sensul unor norme.
    Doar Institutul National de Statistica si Studii Economice contribuie la un referential normalizat, solicitand un numar de date esentiale despre activitatea bibliotecilor, bazate pe Standardul ISO 2789. Statistica Internationala de Biblioteci.
    In acest sens institutia noastra are obligatia sa completeze si sa inainteze catre Directia Generala de Statistica a Municipiului Bucuresti Raportul Statistic (cu privire la activitatea bibliotecii in anul precedent). Acesta este un document oficial, un formular tipizat, totodata, cu un regim controlat in ceea ce priveste forma de prezentare, periodicitatea completarii si inaintarii lui. Formularul este aprobat de Institutul National de Statistica si Studii Economice, in baza Ordonantei Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, cu modificarile si completarile ulterioare (vezi Anexa 2).
    BCU utilizeaza un numar limitat de indicatori statistici cu dimensiuni/masuri clar si unitar definite. Ei sintetizeaza latura cantitativa a activitatii si au o anumita relevanta in procesul de planificare, realizare, raportare, evaluare si control.
    Principalii indicatori utilizati pana acum in care se regasesc actvitatile specifice de biblioteca sunt:

    - numar volume achizitionate;
    - prelucrarea integrala a publicatiilor nou intrate;
    - numar cititori inscrisi;
    - numar cititori frecventa;
    - numar volume consultate.

    Stabilirea acestor indicatori se bazeaza pe un sistem de raportare unitar si uniform a datelor statistice care reflecta activitatea compartimentelor si bibliotecilor filiale din complexul BCU.
    Caietul sinoptic pentru activitatea serviciului/bibliotecii completat anual la nivelul fiecarui serviciu/fiecarei filiale si centralizat pe activitati la nivelul BCU reprezinta un document care reflecta cu deosebire cantitativ situatia ansamblului la un moment dat si care furnizeaza raspunsuri imediate la diverse solicitari interne sau din afara.
    BCU are posibilitatea sa colecteze un mare numar de date statistice. Baza de date statistice initiata in anul 1997 la fostul Birou de Metodologie si Perfectionare Profesionala s-a dezvoltat continuu. Programul da posibilitatea vizualizarii pe ecran a tuturor datelor inscrise in caietele sinoptice; ofera o gama larga de afisare si masurare; permite diferite tipuri de legaturi (relatii)intre date; permite studierea subgrupelor individuale la detaliu; executa calcule.
    Programul creeaza numeroase facilitati: inregistrarea in calculator, verificarea corectitudinii datelor (cifrelor) inscrise in caietele sinoptice, interpretarea lor, realizarea unor comparatii si relatii intre servicii/unitati filiale si activitati, calcularea indicilor cantitativi (indice de lectura, indice de frecventa, indice de circulatie, indice de ocupare a locului de lectura, probleme de buget, cheltuieli per student etc.).
    Datele statistice stau la baza raportarilor statistice, rapoartelor si planurilor de activitate, diverselor analize.
    Analiza datelor statistice privind activitatea BCU, cu ajutorul carora se stabilesc indicatorii conduce la unele concluzii. Datele statistice inregistreaza si reflecta situatia diverselor intrari (resurse) si iesiri (rezultate) atat la nivelul serviciilor/filialelor, cat si pe ansamblu BCU.
    In timp ce unele activitati de biblioteca sunt usor de exprimat in cifre, exista numeroase activitati fie mult mai complexe, fie mai putin uniforme care sunt dificil de cuantificat sau masurat.
    In plus nu orice tip de activitate poate fi cuantificat si masurat iar sistemul de masurare nu reflecta calitatea serviciilor oferite.
    Masurarile cantitative sunt relativ simple. Cifrele pot da indicatii, de exemplu, in legatura cu marimea bugetului destinat achizitiei, ponderea sa in totalul bugetului; ele mai pot evidentia si numarul de volume aflate in dotarea bibliotecii, numarul de volume consultate, numarul de volume imprumutate, numarul de cereri onorate etc. Masuri ca numarul de titluri sau de volume intrate in biblioteca sau numarul de volume care au trecut prin procesul de catalogare-indexare nu reflecta in totalitate eficienta operatiilor de biblioteca. Acesti indicatori (masuri) nu exprima nimic referitor la valoarea documentelor, la calitatea relatiei utilizator-personalul bibliotecii si nu reflecta calitatea serviciilor oferite.
    In concluzie putem spune ca cifrele furnizeaza indicatori relevanti privind organizarea si utilizarea resurselor dar nu exprima prin ele insele "indicatorii de performanta", cu alte cuvinte acei parametri de referinta pentru calitatea si valorea unui serviciu sau unei activitati.
    Datele cantitative ofera o viziune globala dar si una detaliata asupra activitatii bibliotecii, identifica fluxul activitatilor, urmaresc dinamica compartimentelor (subsistemelor) si dezvoltarea ansamblului, demonstreaza utilitatea bibliotecii in conditiile in care acesteia ii sunt repartizate fonduri pentru activitate si dezvoltare, constituie materia prima pentru diverse analize si fac posibile comparatii intre biblioteci si activitati.
    Statisticile BCU sunt si trebuie corelate. Pentru a se obtine o imagine completa si exacta a unui serviciu/ biblioteci /activitati este important ca datele cantitative sa fie analizate ca un tot unitar. Luate separat, cifrele pot da o imagine partiala si neconcludenta.
    Indicatorii statisitici ofera posibilitati de comparare sub aspecte diferite.
    Daca indicatorii servesc in primul rand pentru autoevaluare si rezultatele aceleiasi biblioteci filiale, de exemplu pot fi comparate in timp, comparatia intre mai multe unitati filiale poate fi utila numai daca se iau in considerare rezultatele pentru un ansamblu de indicatori si nu pentru unul singur.
    In orice comparatie intre biblioteci si activitati la nivelul BCU este foarte important sa se tina seama de obiectivele stabilite, politica de prioritati, diversitatea situatiilor, conditiile locale. 
    Comparatiile bazate pe utilizarea datelor statistice au condus adesea la concluzii utile; au fost identificate unele tendinte si directii de dezvoltare, dar si unele disfunctii.
    Spre exemplu analiza statisitica ofera numeroase posibilitati de abordare comparata a activitatii de comunicare a documentelor la nivelul complexului BCU, axata in principal pe relatia directa cu utilizatorii, atat la salile de lectura cat si la centrele de imprumut, dar interpretarea lor corecta, obiectiva se poate face numai cunoscand foarte bine situatia exacta a fiecarei biblioteci in parte: localul, spatiile de lectura, de imprumut, de depozitare, amplasarea depozitelor (situarea acestora pe niveluri diferite la unele biblioteci duce la crestrea timpului de asteptare pentru cititori), accesul la documente (direct sau intermediat, la salile de lectura sau la imprumut), cantitatea si valoarea documentelor in raport cu planurile si programele de invatamant, raportul intre fondul activ si fondul pasiv de documente, bugetul restrictiv alocat achizitiilor de documente, gradul de informatizare  ca si incadrarea cu personal calificat, stabil si suficient numeric, toate acestea fiind diferite de la o biblioteca la alta.
   Luand ca an de referinta anul 2000, trebuie precizat ca diminuarea sensibila a rezultatelor inregistrate la principalii indicatori in activitatea de comunicare a documentelor fata de anul precedent a fost influentata in principal de :

• Sistarea activitatii salilor de lectura si a accesului la colectiile Unitatii Centrale, precum si incetarea definitiva a activitatii Centrului de Imprumut al Unitatii Centrale, incepand cu a doua jumatate a anului 2000.

• Inchiderea tuturor unitatilor filiale in perioada de vara si reducerea programului de functionare a bibliotecilor pe toata durata vacantelor studentilor;

• Restrangerea pe perioade indelungate a activitatilor sau inchiderea partiala a unor filiale pentru organizarea colectiilor in acces direct in salile de lectura si modernizarea spatiilor (Biblioteca de Jurnalism si Stiintele Comunicarii) sau pentru organizarea si deschiderea centrelor de imprumut informatizat (Bibliotecile de Fizica si Geografie).

    La acestea s-a adaugat optiunea studentilor pentru a-si cumpara sau procura propriile exemplare ca si tendinta de a evita taxele percepute pentru activitati si servicii oferite de biblioteca in baza Ordonantei Guvernului nr. 84/1998 privind constituirea fondului de sustinere a bibliotecilor.
    Analiza comparata evidentiaza o crestere a numarului de utilizatori la Centrul de Imprumut de la Biblioteca de Matematica, studentii preferand studiul la domiciliu in locul lecturii la sala; la Biblioteca de Litere situatia se inverseaza, numarul de utilizatori si volume consultate prin imprumut inregistrand o usoara diminuare. La Biblioteca de Fizica scaderea ingrijoratoare a numarului celor care frecventeaza Sala de lectura motivata in principal de lipsa confortului, impune o regandire a utilizarii spatiului de lectura in scopul extinderii activitatii de imprumut. La Biblioteca de Drept faptul ca utilizatorii beneficiaza de la inceputul anului 2000 de baza de date Agenda Legislativa a dus la scaderea solicitarilor de documente legislative pe suport traditional.
    Analiza periodica a indicatorilor care se bazeaza pe evidentierea datelor statistice poate conduce la luarea unor decizii, in probleme operative. Astfel modificarile care atesta scaderea sau cresterea numarului de volume consultate pot determina conducerea bibliotecii sa ia o decizie privind inchiderea sau deschiderea unei sali de lectura, modificarea programului de functionare, reorientarea personalului in directia indeplinirii altor sarcini.
    Frecventa imprumutului dupa genul de lucrari poate orienta achizitiile. Numarul de imprumuturi pe an, la un titlu dat, poate fi unul din criteriile politicii de eliminare a unor publicatii din gestiune.
    Analiza repartizarii pe luni a numarului de publicatii consultate indica gradul de solicitare a bibliotecarilor din activitatea de comunicare a documentelor.
    In concluzie, intrucat evaluarea activitatii constituie un proces permanent subliniem necesitatea si utilitatea tinerii in continuare a evidentelor exacte si corecte asupra activitatilor desfasurate in servicii si biblioteci filiale. In absenta acestora rezultatele muncii nu pot fi masurate si cuantificate cu obiectivitate si este greu de precizat ce procent din totalul activitatii se abate de la cifrele planificate.
    Mentinerea principalilor indicatori statisitici stabiliti la nivelul BCU corelati cu setul de repere suficiente, acoperite prin colectarea datelor si informatiilor care sintetizeaza activitatea compartimentelor si serviciilor ne ajuta in:

• evaluarea activitatii la un moment dat;

• stabilirea prioritatilor;

• stabilirea gradului de indeplinire a planului de munca;

• realizarea controlului asupra indeplinirii sarcinilor si obiectivelor de plan;

• comparatii ale nivelului de activitate in trecut si in prezent;

• comparatii intre diverse activitati, diverse compartimente ale bibliotecii, bibliotecile filiale;

• stabilirea compartimentelor in care exista dificultati;

• luarea unor decizii;

• furnizarea de rapsunsuri la solicitari din afara in legatura cu activitatea institutiei.

    Pe baza indicatorilor statistici putem urmari modificarile care subliniaza ritmul schimbarilor de la un an la altul, modul de utilizare a unei biblioteci, gradul de intensificare a lecturii, a studiului in biblioteca, atat ca frecventa a cititorilor cat si ca numar de documente consultate, modificarile intervenite in structura si nivelul lecturii, dinamica consultarii colectiilor sau a unor anumite categorii de colectii.
    Indicatorii statistici si datele cantitative adesea ne sprijina in contact cu exteriorul. Pe baza lor furnizam raspunsuri nu numai la cererea Directiei Generale de Statisitica, dar si la numeroase si variate solicitari venite de exemplu de la Universitate sau Ministerul Educatiei si Cercetarii etc.
    Numeroase chestionare primite de la institutii din strainatate ca edituri, academii, universitati, companii ne solicita adesea informatii foarte diferite, in cifre, referitoare la institutia noastra. Pe baza datelor transmise, BCU este prezenta astfel in diversele editii ale unor publicatii internationale de referinte, de tipul anuarelor, repertoriilor, ghidurilor organizatiilor educationale, stiintifice, culturale.
    Elementul cantitativ este foarte important in evaluare, dar cu un amendament, si anume cantitatea nu este intru totul semnificativa.
    Pentru largirea complexitatii procesului de evaluare a activitatilor si serviciilor BCU, ca si a eficientei in utilizarea resurselor in legatura directa cu misiunea, scopurile si obiectivele sale, studierea standardelor profesionale internationale este cu atat mai necesara. Esential este sa cunoastem cu exactitate acele aspecte care pot fi preluate, testate si adaptate in mod adecvat propriilor noastre cerinte si conditii.

ANEXA 1

Lista indicatorilor de performanta pentru biblioteci descrisi in
Standardul ISO 11620. Indicatori de performanta pentru biblioteci