The Universal Decimal Classification: a guide to its use este un excelent manual de utilizare a Clasificării Zecimale Universale, scris de un expert în materie, de o înaltă ţinută ştiinţifică şi într-o manieră atrăgătoare 1 . 
Lucrarea actuală înlocuieşte lucrarea intitulată Guide to the use of the UDC (McIlwaine, 1993) publicată de Fédération Internationale de Documentation (FID). Aceasta este o ediţie complet nouă şi cuprinde toate schimbările care au avut loc în Clasificarea Zecimală Universală până în 1999. Toate exemplele citate sunt luate din Master Reference File (MRF) în configuraţia sa la momentul 1 ianuarie 2000. Actuala ediţie cuprinde capitole noi privind automatizarea dar face trimteri, acolo unde ele sunt relevante, la ediţia anterioară, în care Andrew Buxton (1993) evidenţia proiectele sau problemele pe care le presupune automatizarea. Alte noutăţi ale prezentei ediţii sunt o descriere a Master Reference File şi o bibliografie selectivă a ediţiilor schemei şi a scrierilor despre aceasta. 
Prezenta lucrare este structurată astfel încât să ofere cititorului o imagine clară asupra conţinutului schemei de clasificare dar şi asupra aplicaţiilor în cataloage online şi în World Wide Web. Descrierea MRF, glosarul de termeni utilizaţi de autoare, bibliografia şi indexul cu care se încheie sunt instrumente de o utilitate deosebită în sprijinul atât al utilizatorilor schemei cât şi al cadrelor didactice şi al studenţilor în bibliologie şi ştiinţa informării. 
De fapt, lucrarea în totalitate se adresează în egală măsură celor care prin cerinţele profesiei de bibliotecar utilizează Clasificarea Zecimală Universală, cadrelor didactice şi studenţilor care sunt interesaţi de caracteristicile şi funcţionalitatea CZU. Acesta este şi motivul pentru care Ghidul a fost tradus în mai multe limbi, cele mai recente versiuni fiind cele în limba japoneză şi spaniolă. Traducerea sa în limba română ar fi foarte binevenită, în condiţiile în care există o nevoie imperioasă de manuale, de lucrări autorizate, în care abordările teoretice sunt susţinute cu exemple de aplicaţii practice în domeniul organizării cunoştinţelor. Cu atât mai necesare sunt asemenea lucrări cu cât se ştie că învăţământul bibliologic la nivel universitar a fost întrerupt pentru o perioadă de circa 30 de ani. În plus, ultima lucrare în limba română care conţine un capitol privind utilizarea Clasificării Zecimale Universale datează din anul 1976 2 . Prin urmare, actualitatea descrierii sistemului de clasificare şi a instrucţiunilor de utilizare prezentate în acel volum sunt puse sub semnul întrebării în anul 2003, în condiţiile în care Consorţiul CZU, prin publicarea anuală a câte unui volum din "Extensions and Corrections to the UDC" (E&C) menţine calitatea schemei prin revizuirea regulată a conţinutului său şi iniţierea corecţiilor şi a extensiilor acestuia. Astfel încât Clasificarea Zecimală Universală, o schemă de clasificare concepută la sfârşitul secolului al XIX-lea, încearcă, şi în mare măsură reuşeşte, să ţină pasul cu evoluţia cunoştinţelor umane, dovedindu-şi aplicabilitatea şi în mediu online şi World Wide Web. Este de asemenea necesar un manul în limba română care să creeze premizele pentru utilizarea uniformă a indicilor de clasificare, în conformitate cu regulile actuale ale compunerii lor. 
Primul capitol prezintă pe scurt cadrul istoric în care a fost concepută schema de clasificare de către cei doi fondatori, Pauk Otlet şi Henri La Fontaine. De la Répertoire bibliographique universel la structurile sofisticate care au stat la baza proiectelor AUDACIOUS, ETHICS şi GERHARD, CZU a parcurs un drum spectaculos timp de aproape de un secol. Iniţial CZU a fost o listă care includea tot ce se publicase de la inventarea tiparului organizată pe fişe ordonate sistemtic. Sistemul ales de fondatori în acest scop a fost schema lui Melvil Dewey pe care au extins-o adăugându-i un număr de tabele auxiliare şi procedee de sinteză. Clasificarea zecimală a lui Dewey, o structură enumerativă prin excelenţă, a fost modificată astfel încât a devenit mult mai flexibilă şi mai detaliată. Prima ediţie, publicată între 1905 şi 1907 sub titlul Manuel du Répertoire bibliographique universel avea aproximativ 33.000 de subdiviziuni şi un index alfabetic de 38.000 de intrări. 
CZU este considerată a fi o schemă de clasificare generală precum Dewey Decimal Classification şi Library of Congress Classification. Termenul generală are 2 semnificaţii: prima este aceea că încorporează toate domeniile cunoaşterii, iar a doua că se poate aplica unor colecţii care acoperă toate domeniile cunoaşterii. Termenul universală include aceste obiective dar în plus şi faptul că se poate folosi oriunde în lume. Independenţa lingvistică şi cooperarea internaţională în activităţile de revizuire şi întreţinere sunt alte caracteristici care pledează pentru universalitatea schemei. Notaţia sa fiind bazată pe numere arabe şi extrem de expresivă (astfel că subordonarea şi cooordonarea sunt evidente) a făcut ca CZU să prezinte interes pentru regăsirea automată a informaţiei. 
Autoarea menţionează scopul clasificării, o activitate prin excelenţă intelectuală şi specific umană de la cea mai fragedă vârstă: acela de a crea ordine în haos. Scopul clasificărilor bibliografice este acela de a ordona informaţia conţinută în documente într-o formă care se poate înregistra. Ceea ce nu înseamnă organizarea cunoştinţelor în sine ci, mai degrabă seamănă cu ceea ce în terminologia actuală se descrie ca metadata, date despre date. 
Clasificarea se bazează pe principiul asemănării. Elementele comune se numesc caracteristici de diviziune. Pe de o parte ea grupează laolaltă categorii care se aseamănă, pe de altă parte, le separă pe acestea de altele de care se deosebesc. 
Clasificările bibliografice se bazează pe gruparea cunoştinţelor umane în discipline sau domenii fundamentale de studiu ca: filosofia, ştiinţele exacte, ştiinţele sociale, istoria, religia. Acestea se subdivid mai departe în subdiscipline ca: fizica, chimia, matematica, ştiinţele economice, ştiinţele politice. Clasificarea este organizată pe baza unor clase. O clasă este o grupare ai cărei membri au ceva în comun. 
CZU este o clasificare ierarhică ceea ce înseamnă că fiecare subdiviziune se subdivide la rândul ei în componentele sale logice prin aplicarea succesivă a principiilor de diviziune. Acestea sunt fie generic/specific, fie întreg/parte. 
CZU este o clasificare sintetică adică formată din clase în a căror alcătuire intră mai multe părţi componente legate prin diverse procedee de sinteză. 
Indicele CZU este codul care reprezintă clasa şi determină locul pe care clasa respectivă îl ocupă în schema de clasificare. El poate fi un număr arab (la cel mai mare ierarhic), o secvenţă de numere arabe sau o secvenţă de numere arabe plus alte simboluri autorizate ale CZU. Notaţia numerică este expresia unor fracţii zecimale iar lungimea ei reflectă nivelul ierarhic. 
În capitolul al doilea autoarea descrie câteva dintre aplicaţiile CZU, subliniind între acestea potenţialul său în facilitarea schimbului de informaţii dincolo de barierele lingvistice. Menţionăm aici câteva dintre aplicaţii:

• aranjarea documentelor pe raft;
• organizarea documentelor digitale în baze de date şi cataloage; 
  fişiere personale (pentru care Ediţia de buzunar este un instrument foarte adecvat graţie dimensiunilor sale reduse);
• cataloage sistematice;
• cataloage online;
• indexuri alfabetice ale cataloagelor sistematice utilizate în căutarea informaţiei;
• servicii de indexare pentru periodice, rapoarte, conferinţe, volume omagiale;
• diseminarea selectivă a informaţiei (DSI);
• liste bibliografice naţionale;
• limbaj de comutare sau limbaj intermediar;
• construirea de tezaure (cu menţionarea micro-tezaurelor bazate pe CZU construite la iniţiativa ABIR);
• organizarea resurselor Internet.

Capitolul următor este dedicat descrierii şi structurii Clasificării Zecimale Universale. Tabelele principale şi cele auxiliare sunt prezentate ca exemple ale flexibilităţii şi a structurii ierarhice a schemei. Alte caracteristici fundamentale ale CZU sunt menţionate, explicate şi ilustrate cu exemple din diverse secţiuni ale schemei de clasificare: clasificare parţial enumerativă, clasificare analitico-sintetică, clasificare faţetată. 
Ordinea citării impune identificare elementelor necesare pentru efectuarea analizei de subiect. Categoriile care apar cel mai frecvent în documente sunt următoarele: 
Subdiviziuni comune 
    Forma documentului 
    Timp. Aspecte istorice 
    Spaţiu. Subdiviziuni de loc 
        Cercetare, educaţie, comunicare şi informare în subiect; aspecte administrative şi legale 
Influenţa / relaţiile cu alte domenii 
Principii şi teorii 
Agenţi 
    Persoane şi organizaţii 
    Facilităţi şi instalaţii 
Acţiuni 
    Procese 
    Operaţii 
Proprietăţi 
Materiale 
Părţi 
Entităţi 
Sisteme de entităţi 
Aceasta este ordinea în care materialul este cel mai des aranjat pe raft, de la elementele cele mai abstracte către cele mai concrete. Când această serie este tradusă în ordinea citării pentru combinarea elementelor în scopul construirii unei notaţii CZU, această ordine este inversată. În felul acesta materialul care se referă la cel mai important aspect al subiectului este grupat într-un loc. 
Ordinea standard a citării oferă cadrul pentru consecvenţa în clasificare; de fapt, în mare parte, aceasta este facilitată de structura ierarhică a schemei: obiect, tip, parte, material, proprietate, proces, operaţie, agent. 
Analiza de subiect în vederea stabilirii indicilor de clasificare necesită luarea unor decizii şi parcurgerea unor etape şi proceduri. Pentru stabilirea subiectului, mai întâi, se parcurg următorii paşi:

1. identificarea domeniului subiectului principal
2. selectarea clasei principale adecvate
3. separarea diverselor concepte din conţinutul documentului şi gruparea lor conform ordinii standard a citării menţionate mai sus (separarea agenţilor, proceselor, operaţiilor etc. unele de altele)
4. respectarea ordinii de combinare a elementelor prin alocarea notaţiilor CZU în această ordine.

În al doilea rând, forma în care se prezintă materialul (forma documentului) intră în discuţie. 
Avem aici de-a face cu:

• modalitatea de prezentare a subiectului sau forma interioară, cum este denumită în unele manuale, exprimată în CZU prin auxiliari comuni de formă (Tabela 1d) sau prin relaţia cu ":" de exemplu, prezentare istorică (091) sau Statistică : 311 sau
• forma fizică a documentului, uneori denumită forma exterioară reprezentată în CZU prin indici care se găsesc în Tabela 1d, de exemplu: un album, un periodic, o bandă video, o enciclopedie; dacă este necesar aceasta se poate amplifica prin adăugarea limbii, necesară, de exemplu, la dicţionare, prin indicii găsiţi în Tabela 1c.

În această secţiune a Ghidului se fac numeroase referiri la teoria clasificării bibliografice în general. În finalul capitolului sunt recomandate texte fundamentale pentru elucidarea teoriilor clasificării şi a modului în care se aplică schema de clasificare. 
Un capitol relativ scurt dar foarte util este cel referitor la indicii privind aplicarea practică a CZU de către clasificatori. Aici se dau exemple concrete despre modul în care se folosesc subdiviziunile paralele, cum se combină indicii principali şi cum se pot evita clasificarea dublă sau indicii extrem de lungi. Crearea indexurilor alfabetice de subiecte şi a fişierelor de autoritate se găsesc tot în acest capitol. 
Urmează în 4 capitole succesive prezentarea conţinutului clasificării, tabelele auxiliare şi exemple de aplicaţii, ordinea succesiunii indicilor în funcţie de simbolutile folosite în CZU, tabelele principale şi exemple de aplicaţii. Acestea au deosebită valoare practică, ocupă partea centrală a volumului şi constituie esenţa Ghidului ca atare. Tabelele principale, ca şi cele auxilare, de altfel, sunt analizate, discutate şi exemplificate fiecare în parte, în ordinea claselor CZU. 
Capitolul 9 este consacrat versiunii citibile pe calculator a Clasificării Zecimale Universale, Master Reference File (MRF). Un scurt istoric al existenţei fişierului precede descrierea bazei de date în format CDS/ISIS în totalitate, după care sunt prezentate amănunţit câmpurile care o compun, modul în care se actualizează, modul în care se face anularea unor indici. Apariţia fiecărui volum din E&C este urmată la scurt timp de exportul MRF în forma actualizată (şi fără câmpurile administrative) în ceea ce se cheamă UMRF (User MRF), MRF pentru utilizatori, care se trimite celor abonaţi la acest produs al Consorţiului CZU. Abonamentul este valabil pe o durată de 3 ani şi se poate obţine de la Consorţiul CZU cu sediul la Haga. 
Redăm mai jos un exemplu de înregistrare din MRF:

Capitolul referitor la indexarea şi regăsirea informaţiei prin utilizarea CZU este extem de interesant pentru că din el aflăm despre proiecte în care CZU a fost primul sistem de clasificare utilizat în regăsirea informaţiei în mediul online şi multilingv. Cel dintâi proiect pilot în care s-a folosit o schemă de clasificare într-un proces de regăsire online s-a numit AUDACIOUS (Automatic Direct Access to Information with On-line UDC System) şi a fost creat de Atherton şi Freeman 3 în 1967-68 la American Institute of Physics. Pentru momentul în care a fost creat, acest sistem interactiv de regăsire a informaţiei la distanţă în fişiere ce conţineau 2330 de numere din Nuclear Science Abstracts indexate prin CZU, a fost considerat extrem de complex, progresist şi îndrăzneţ, precum îi spune şi numele. El a exercitat o mare influenţă asupra viitoarelor aplicaţii ale CZU şi a fost adesea citat ca punct de plecare în activităţile ulterioare de automatizare a CZU. 
Un alt exemplu de utilizare a CZU în scopul regăsirii informaţiei este cel al Bibliotecii Universităţii Tehnice din Zurich, numit ETHICS (Eidgenössischen Technischen Hochschule Information Control System). Sistemul de bazează pe o variantă uşor modificată a CZU, adaptată la cerinţele funcţionale ale sistemului: se folosesc indicii principali şi cei auxiliari separat pentru a face posibilă conversia lor în echivalenţi verbali. Echivalenţii verbali sunt descriptori şi sinonime ale acestora (în scopul extinderii numărului de termeni de acces) şi sunt în 3 limbi: engleză, franceză şi germană. Registrul (indexul) de subiecte este afişat în conformitate cu limba de acces selectată de utilizator. 
O aplicaţie de aceeaşi natură cu sistemul ETHICS este GERHARD (German Harvest Automated Retrieval and Directory) 4 . Acesta este un sistem automat de clasificare şi indexare pentru World Wide Web care permite căutarea şi răsfoirea integrate. Clasificarea automată se bazează pe fişierele de autoritate CZU utilizate de Biblioteca ETH Zurich (UDCZ Lexikon), prin urmare are avantajul accesului în 3 limbi datorită termenilor echivalenţi indicilor de clasificare în engleză, franceză şi germană. 
Trăsătura caracteristică a CZU care a determinat aplicarea cu predilecţie a sa în mediu online mai mult decât orice alt sistem de clasificare este accea că elementele individuale care compun o notaţie complexă se pot delimita clar prin simboluti şi punctuaţia specifică CZU. Aceasta a fost folosită avantajos de cercetătorii şi creatorii sistemelor de mai sus dar şi de autorul proiectului care urmează. Prof. G. Riesthuis de la Universitatea din Amsterdam pornind de la aceste considerente a conceput un sistem prin care informaţia despre subiect reprezentată prin indici CZU în cataloage sistematice de bibliotecă se poate accesa prin cuvinte din limbajul natural derivate din textul corespunzător fiecărei notaţii CZU sau părţi componente ale notaţiilor complexe 5 . 
În completarea acestor descrieri ale proiectelor de utilizare a CZU în mediu online şi WWW capitolul mai conţine alte delatii privind căutarea informaţiei prin intermediul CZU, activitate definită de autoare drept parcurgerea drumului "de la ce la unde", cu alte cuvinte punerea la dispoziţia utilizatorului a documentului pe care îl doreşte şi care se află într-un anumit loc din colecţie. Aflăm despre precoordonare în CZU, despre modul în care se poate îmbunătăţi numărul de documente relevante din colecţie în conformitate cu cerinţa utilizatorului datorită structurii ierarhice a CZU, cum se poate îmbunătăţi precizia în regăsire datorită caracterului aspectual al CZU (acelaşi fenomen poate avea loc în mai multe discipline iar marca de clasă indică întotdeauna disciplina). În condiţiile existenţei unui index alfabetic al catalogului sistematic care permite căutarea informaţiei prin cuvinte din limbajul natural termenii similari din mai multe discipline sunt grupaţi alfabetic cu indicarea contextului în care acest termen poate fi găsit. 
Utilizarea CZU ca limbaj de comutare sau intermediar este şi ea tratată în Ghid accesul la informaţii prin indici CZU fiind prezentat cu avantajele şi dezavantajele sale prin comparaţie cu accesul folosind cuvinte din limbajul natural derivate din CZU în cataloage online. 
Construirea vocabularelor bazate pe CZU este caracterizată drept un proces dificil pentru că schema de clasificare permite exprimarea unor concepte care nu sunt prezente explicit în schemă. Astfel, concepte comune ca Industria computerelor (004:339) sau Medicină sportivă (796:61) care se redau cu uşurinţă prin combinaţii de indici, nu apar ca atare în descrierile nici uneia dintre clase. În schimb, CZU poate servi ca o bogată sursă terminologică pentru construirea de tezaure. 
Penultimul capitol este dedicat în întregime unor aplicaţii online şi WWW ale CZU. Aici găsim un subcapitol despre formatele MARC care au prevăzut un câmp pentru fiecare dintre principalele sisteme de clasificare: CLC, CZD şi CZU. Câmpul 675 din UNIMARC, de exemplu, este atribuit CZU. Este descrisă structura lui pe subcâmpuri şi ceea ce rezultă din atribuirea informaţiei specifice acestor subcâmpuri. De exemplu: 

675 $a94(410)"15"$v4$zeng cu semnificaţia: Istoria Marii Britanii în sec. 16-Ed. a 4-a- în lb. engleză 

O altă aplicaţie descrisă este Fişierul de autoritate pentru clasificare, un instrument extrem de util pentru regăsirea informaţiei în cataloage online organizate sistematic pe baza CZU. Acest lucru înseamnă că indicii de clasificare odată introduşi în fişierul de autoritate pot fi legaţi de înregistrarea bibliografică în procesul catalogării mai degrabă decât re-introduşi sau re-editaţi. Fişierul de autoritate ar permite validarea automată a indicilor de clasificare şi actualizări globale sau reclasificări ale înregistrărilor bibliografice6 . 
Autoarea prezintă un număr de proiecte de acces în Internet prin CZU printre care se numără proiectul Uniunii Europene numit DESIRE (Development of a European Service for Information on Research and Education) iniţiat în 1995. Acest fişier de autoritate poate fi tipărit, întreţinut, schimbat şi folosit partajat între biblioteci cu practici similare. 
Clasificarea automată aplicată la CZU face subiectul ultimei părţi a acestui capitol, exemplul proiectului WAIS 7 fiind ilustrativ în această privinţă. Prin intermediul tehnicii clasificării automate baza de date WAIS (având o structură relativ omogenă) foloseşte doar 51 de indici CZU pentru a clasifica aproximativ 700 de descrieri bibliografice. 
Capitolul final aduce în discuţie modul în care se fac reviziile schemei şi subliniează direcţiile de evoluţie ale sistemului. O menţiune specială merită tendinţa spre clasificarea faţetată prezentă în ultimii ani în structura CZU. 
În concluzie, Ghidul prezentat mai sus completează cu informaţii extrem de interesante cunoştinţele actuale despre CZU, în condiţiile unei nevoi imperioase de asemenea instrumente. Abordarea riguroasă a structurii şi a funcţionalităţii dar şi a aspectelor actuale ale clasificării conferă volumului un plus de valoare, mai ales în privinţa modalităţilor de utilizare a schemei în mediu online şi în Internet. Volumul are valoare practică reală şi este o importantă sursă de informare pentru clasificatori şi pentru studenţii care învaţă cum să aplice clasificarea. 

BIBLIOGRAFIE

Victoria Frâncu 

Serviciul Catalogare. Indexare